Premierul grec avertizeaza că părăsirea zonei euro înseamnă faliment, în contextul în care electoratul ar putea vota stânga radicală Syriza, informează Agerpres.
La fel s-a întâmplat și în anul 2012, când alegătorii greci s-au abținut totuși să dea votul decisiv formațiunii Syriza, deși păreau că ar fi avut intenția să o facă, iar în final partidul conservator al lui Antonis Samaras, Noua Democrație, a câștigat acel scrutin foarte disputat cu stânga radicală.
Premierul grec a atenționat sâmbătă că aplicarea programului Syriza, partid ce dorește să pună capăt politicii de austeritate și să negocieze o nouă reducere a datoriei Greciei (estimată la 177% din PIB pe anul 2014), ‘va conduce în mod inevitabil la faliment’. El a revenit luni cu același argument, afirmând că ‘grecii vor să rămână în Europa și vor rămâne’. ‘Nu ne vom muta în … Coreea de Nord pentru că așa vrea Syriza’, a adăugat Samaras.
Conform sondajelor din ultimele luni, Syriza are în fața partidului Noua Democrație un avans cuprins între trei și șase puncte procentuale. În consecință, Samaras trebuie să atragă mai mulți alegători și poate face acest lucru numai cu ajutorul unui mesaj pozitiv, altul decât spectrul ieșirii din zona euro, apreciază un analist al unui institut local de sondare a opiniei publice.
Avertismentul privind efectele negative ale unei renunțări la moneda comună este argument constant al premierului Samaras, ce pare a fi împărtășit și de guvernul de la Berlin, care, potrivit publicației Spiegel, consideră ‘aproape inevitabilă’ o ieșire a Greciei din zona euro în cazul unei victorii a formațiunii Syriza.
Potrivit unui sociolog grec, dacă Samaras rămâne consecvent cu discursul prin care încearcă să sperie electoratul cu implicațiile părăsirii zonei euro, discurs ce a dat rezultate în 2012, această atitudine este motivată de impresia șefului executivului că o astfel de abordare poate fi eficientă în atragerea celor care au fost mai puțin afectați de criză.
Acuzată că exercită presiuni asupra alegătorilor greci, Comisia Europeană preferă să rămână deocamdată prudentă, comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, declarând marți că executivul comunitar nu ia partea nimănui în campanie. La rândul său, vicepreședintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, a subliniat că ‘apartenența la zona euro este ireversibilă’ și speculațiile despre renunțarea Greciei la moneda comună sunt ‘o pierdere de timp’.
Dar incertitudinile privind opțiunile Greciei au provocat luni scăderi ale burselor de la Paris, Milano și Madrid, în timp ce bursa de la Atena a cunoscut o ‘zi de luni neagră’ odată cu scăderea de 5,63%, marți survenind scăderi și pe bursele asiatice.
Grecia a trecut începând din 2008 prin șase ani de recesiune economică ce s-a văzut și în explozia șomajului și în diminuarea salariilor cu 30-40%. Dar anul trecut a înregistrat două trimestre consecutive de creștere economică, astfel că pe ansamblul anului 2014 se estimează o creștere globală a PIB-ului de circa 0,6%.