Ministerul Public a anunţat marţi că a finalizat o analiză privind impactul modificărilor legislative ale Codului penal care vizează infracţiunile de abuz în serviciu şi de neglijenţă în serviciu, din perspectiva încălcării obligaţiei statului de a asigura, prin politica sa penală, o protecţie efectivă a cetăţeanului în faţa faptelor de natură ilicită care îi aduc atingere drepturilor sau intereselor sale legitime
În ceea ce priveşte incriminarea propusă pentru abuzul în serviciu, analiza a evidenţiat că textul final restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracţiunii, fiind încălcate dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la data de 31 octombrie 2003. Totodată, forma propusă pentru modificarea articolului 297 din Codul penal (abuzul în serviciu) excede aspectelor analizate de Curtea Constituţională, care nu a pus în discuţie limitarea sferei de aplicabilitate a infracţiunii.
„Ca urmare a restrângerii sferei subiectului activ al intracţiunii de abuz în serviciu, o categorie largă de funcţionari va fi exceptată de la răspunderea penală în condiţiile în care aceştia şi-ar încălca atribuţiile reglementate în mod expres prin lege, consecinţa imediată fiind adoptarea unor soluţii de clasare în cauzele aflate în cursul urmăririi penale şi de achitare în cauzele în care s-a dispus trimiterea în judecată. De asemenea, reducerea limitelor pedepselor va opera asupra reducerii termenului privind prescripţia răspunderii penale, ceea ce va conduce la încetarea procesului penal în multe dosare. Totodată, restrângerea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit doar la soţ, părinţi, fraţi şi afini până la gradul II, legalizează practic celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcţionarului public săvârşite cu scopul de a obţine un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate sau alte persoane”, spune Parchetul General.
Instituţia precizează că în perioada 2014-2017 Parchetul General a trimis în judecată 2.099 de persoane, prejudiciile cauzate prin faptele comise de către acestea fiind de 4.017.356.809 de lei.
În ceea ce priveşte abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, Parchetul General spune că aceasta nu se justifică din perspectiva dispoziţiilor Curţii Constituţionale, lăsând în afara sferei incriminării penale faptele ilicite săvârşite din culpă care aduc atingere drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. În perioada 2014-2017, au fost trimise în judecată de către Parchetul General, pentru neglijenţă în serviciu, 233 de persoane, iar prejudiciul creat a fost de 5.381.726 de lei.
„Ca urmare a analizei codurilor penale ale mai multor state membre ale Uniunii Europene, a rezultat că multe dintre acestea conţin incriminări generice ale faptei de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu. Statele care nu au în legislaţia lor penală astfel de incriminări, cu caracter generic, au în schimb o pluralitate de alte infracţiuni, care, în dreptul penal românesc ar fi calificate ca abuz în serviciu”, adaugă Parchetul General.
Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, marţi, cu 74 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă şi nouă abţineri, proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Proiectul a fost adoptat după o şedinţă tensionată, în care opoziţia a încercat să lase puterea fără cvorum, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece senatorii UDMR au venit în sală pentru ca şedinţa să poată continua.