„Nu avem strategii naţionale pe cinci ani pentru combaterea furturilor din buzunare, nu avem strategii pe cinci ani pentru combaterea infracţiunilor de vătămare din culpă pe care le-aţi graţiat, în schimb avem strategii cincinale în care sunt angajate toate instituţiile statului român, cu obligaţii punctuale interne şi internaţionale, pentru combaterea infracţiunilor de corupţie. (…) La nivelul Ministerului Public, aşa cum s-a arătat de îndată după apariţia în spaţiul public a proiectului de Ordonanţă 13 şi a proiectului de graţiere iniţial, (…) se va considera că graţierea faptelor de corupţie este un semnal contrar venit din partea unei instituţii a statului, contrar politicii pe care Parchetul este obligat să o aducă la îndeplinire, întrucât, repet, ea este asumată la nivel statal. De aceea, credem noi că, indiferent de numărul persoanelor aflate în detenţie pentru fapte de corupţie, infracţiunile de corupţie trebuie tratate din perspectiva gravităţii concrete a faptelor şi a urmărilor pe care acestea le produc, dar şi din perspectiva multitudinii de fapte de corupţie care se săvârşesc de la nivel foarte înalt până la nivel foarte jos în societatea românească. (…) Într-o abordare consecventă pe care noi am propus-o de la început infracţiunile de corupţie şi cele asociate lor nu trebuie să beneficieze de graţiere„, a explicat reprezentanta Ministerului Public.