Dacă modificările propuse de Ministerul Justiție la Codul Penal, Codul de procedură penală, Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și proiectul de act normativ privind contestația în anulare ar intra în vigoare, ar afecta în mod substanțial activitatea de urmărire penala și implicit capacitatea de a trage la răspundere penală a celor care au săvârșit infracțiuni, se arată într-un comunicat al Parchetului General.
Acesta este punctul de vedere al Parchetului General, care a transmis Ministerului de Justiție observațiile cu privire la propunerile de modificare a legislației penale (Codul Penal, Codul de procedură penală, Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, proiectul de act normativ privind contestația în anulare).
Propunerile de modificare a legislației penale au fost formulate de Ministerul Justiției, fiind transmise participanților la un grup de lucru la care au luat parte și reprezentanți ai P.Î.C.C.J., la data de 22 martie 2019.
Modificările propuse de minister legilor penale nu reclamă intervenția legislativă de urgență și, mai mult, „unele se îndepărtează de la efectele jalonate explicit prin deciziile Curții Constituționale. Dacă aceste modificări ar intra în vigoare, ar afecta în mod substanțial activitatea de urmărire penala și implicit capacitatea de a trage la răspundere penală a celor care au săvârșit infracțiuni”, se precizează în comunicatul Parchetului General.
Procurorul general mai spune că că soluția pentru îmbunătățirea legislației penale este „cooperarea interinstituțională, bazată pe consultarea sistemului judiciar, a specialiștilor dreptului și a practicienilor cu experiență și își exprimă întreaga disponibilitate de cooperare în acest sens”, potrivit comunicatului.