Parchetul ÎCCJ inventariază protocoalele. Acorduri de colaborare cu MAI, Ministerul Justiţiei, ÎCCJ şi CSM

„La nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în curs de derulare o procedură de centralizare şi actualizare a acordurilor de colaborare şi a protocoalelor în vigoare, încheiate cu alte instituţii ale statului şi organizaţii publice”, precizează Parchetul General, într-un răspuns la o solicitare a MEDIAFAX.

„Până în prezent au fost identificate protocoale şi acorduri de colaborare cu următoarele entităţi: Ministerul Afacerilor Interne şi structuri ale acestuia, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Consiliul de Mediere, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Academia Română, Ministerul Mediului, Biblioteca Naţională a României, Centrul de resurse juridice, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, Greenpeace România”, potrivit sursei citate.

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) precizează că „iniţiativa încheierii acestor protocoale sau acorduri de colaborare a fost comună, având în vedere că necesitatea încheierii a fost dată în egală măsură de realizarea atribuţiilor legale proprii ale fiecărei părţi”.

„În ceea ce priveşte protocoalele clasificate, menţionăm că potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, ”accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege””, mai  arată instituţia.

Alte articole

DOCUMENT Avocata lui Călin Georgescu a publicat decizia Instanţei Supreme în cazul ptimul tur al alegerilor prezidenţiale. „Lovitura de stat este încuviinţată definitiv de către judecătorii ICCJ”

Elena Udrea se implică în cazul Călin Georgescu. Fostul ministru arată că ICCJ îi poate da dreptate fostului candidat şi poate întoarce decizia CCR: „Dacă a călcat în picioare dreptul meu la un proces corect, acum trebuie să îşi respecte propria măsură!”

Protocoalele încheiate între instituţii ale statului au ajuns în atenţia opiniei publice odată cu apariţia informaţiilor referitoare la acordul încheiat în anul 2009 între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii, existând suspiciuni cu privire la implicarea ofiţerilor Serviciului în anchetele penale. Mai mult, există plângeri penale privind efectele protocolului, acesta fiind invocat şi în procesele penale, mai mulţi inculpaţi considerând că probele din dosare au fost obţinute ilegal, în baza acestui document.

Protocolul dintre SRI şi Parchetul General a fost făcut public recent, după ce a fost în vigoare timp de 7 ani. Documentul a fost semnat în 4 februarie 2009 de Tiberiu Niţu (prim-adjunct al Procurorului general) şi Florian Coldea (prim adjunct al directorului SRI) şi aprobat de Laura Codruţa Kovesi (procuror general la acea dată) şi George Maior (director SRI la data încheierii protocolului).

Printre obiectivele cooperării se află „constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2”. Articolul 2 prevede ca părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.

Protocolul mai prevede că SRI acordă, cu titlu gratuit, „asistenţă în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate detinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în tară a corespondenţei oficiale”.