Părintele Grigori Mikhnov-Vaytenko, care a fost cândva preot în Biserica Ortodoxă Rusă, și-a propus să demonstreze că nu toată lumea din țară susține actul de agresiune al președintelui Vladimir Putin. Patriarhul Kirill, liderul bisericii, se numără printre cei mai vocali susținători ai războiului.
Născut la Moscova ca fiu al unei pictorițe faimoase pentru munca sa în teatru și film și al unui poet și dramaturg încă și mai cunoscut – ambii disidenți -, părintele Grigori a descoperit creștinismul în timp ce servea în armata sovietică, în anii 80.
După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Grigori, pe atunci regizor de film, s-a simțit deziluzionat de munca în televiziune, care era din ce în ce mai cooptată de elitele de la Kremlin pentru propaganda directă oferită publicului. A căutat răspunsuri în altă parte, devenind preot la scurt timp după ce a părăsit televiziunea.
Ajutarea sutelor de mii de refugiați ucraineni care s-au trezit blocați în Rusia din februarie, când a început războiul, este prioritatea numărul unu a lui Grigori.
Organizația sa religioasă, Biserica Apostolică Rusă, a ajutat aproximativ 7.000 de refugiați în ultimele opt luni.
„În luna aprilie am deschis un centru pentru ajutorarea refugiaților (n. red. Ucraineni), deoarece mulți dintre ei au nevoie de diferite tipuri de ajutor. Unii au nevoie de bilete (n. red. pentru a părăsi Rusia), alții au nevoie de haine sau de diferite tipuri de medicamente”, a declarat părintele Grigori pentru Euronews.
Când a început războiul, Grigori a luat legătura cu colegii săi ucraineni și, împreună cu alți clerici internaționali, a scris o scrisoare prin care cerea oprirea invaziei.
Numirea agresiunii împotriva Ucrainei drept „război” a fost criminalizată în Rusia încă de la început. Cu toate acestea, Grigori este sfidător:
„Înțeleg că negocierile politice ar putea fi dificile. Dar este necesar să ne întoarcem la granițele care au fost stabilite și recunoscute la nivel internațional în 1991 de întreaga lume”, spune el, referindu-se la granițele Ucrainei, stabilite atunci când aceasta s-a desprins de Uniunea Sovietică și și-a declarat independența.
Aceste frontiere includ peninsula Crimeea și regiunile din estul și sudul Ucrainei – Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie – care au fost recent anexate de președintele rus.
„Putem vorbi despre economie și conducte, despre limbă și cetățenie și toate aceste lucruri. Dar știm cu toții care sunt granițele. Așa că de ce trebuie să discutăm acest lucru din nou și din nou – mai ales cu ajutorul armelor?”
Aceste opinii, deși par de bun simț, au băgat deja multe persoane în închisoare în Rusia. Dar părintele Grigori nu este îngrijorat de acest lucru.
În schimb, Patriarhul Kirill își menține cu înverșunare poziția pro-război. El dă vina pentru invazie pe paradele gay și afirmă că ucrainenii au „exterminat” civili ruși în Donbas. La sfârșitul lunii mai, liderii bisericii ortodoxe din Ucraina afiliate la Patriarhia Moscovei au adoptat măsuri prin care au declarat independența totală a bisericii față de Moscova și Kirill.
Biserica rusă și sprijinul declarat al liderului său pentru anexarea Crimeei de către Moscova în 2014, precum și implicarea în separatismul violent din Donbas a fost picătura care a umplut paharul pentru Grigori.
El a părăsit Biserica Ortodoxă Rusă și s-a alăturat în cele din urmă Bisericii Apostolice Ruse – o organizație religioasă recunoscută, fondată de alți preoți disidenți, precum părintele Gleb Yakunin.
După ce a lucrat ani de zile cu cei mai defavorizați membri ai societății rusești, cum ar fi deținuții din sistemul penitenciar, Grigori și-a făcut o misiune în viață din a-i face pe oameni să trăiască în conformitate cu adevăratele virtuți ale credinței.
„Problema organizațiilor religioase din Rusia este că, de fapt, toate sunt false. Societatea rusă nu este deloc religioasă”, a spus părintele Grigori. „Organizația religioasă oficială nu este deloc o organizație religioasă. Este o parte a proiectului de construire a imperiului”, a declarat Grigori.
Pe măsură ce războiul se apropie de cea de-a noua lună, Grigori este și mai categoric că orice formă de sprijin pentru un război de agresiune este contrară principiilor adevăratei credințe.
„Rusia trăiește încă în interiorul ideii de imperiu. Principala problemă este că această idee te ucide. Așa că, în cele din urmă, am primit ceea ce ne așteptam. Rusia, ca stat, este cu adevărat împotriva întregii lumi. Și, desigur, nu există nicio șansă de a câștiga acest război”, a spus părintele Grigori.
Deși nu respinge posibilitatea ca Rusia să-și revină după ce a devenit statul paria al lumii, părintele Grigori este convins că drumul va fi lung și anevoios.
Profeţiile lui Rasputin despre al Treilea Război Mondial. În timpul vieţii, „Călugărul nebun” a făcut foarte multe previziuni acre s-au adeverit. A prezis moartea familiei țariste la doi ani după ce el avea să fie asasinat. A făcut, de asemenea, previziuni pe termen lung, fără, însă, să indice date precise. Multe dintre predicţiile lui s-au adeverit la cumpăna dintre secolele 19 și 20.
Printre cele mai importante şi mai înspăimântătoare predicţii ale sale altele se-numără cele referitoare la pierderea valorilor umane. Rasputin a prezis că partea materială va preleva asupra spiritualului, iar lumea va fi dominată de indiferență și lăcomie. Încet, dar sigur, lumea va ajunge la egalitate de gen, iar instituția familiei va fi distrusă.
Totodată, el a descris procese ce pot fi interpretate drept dezvoltare a geneticii. El ”a văzut” cum se vor naște ”ființe noi fără semne pe corp”, ba chiar ”fără suflet”. Specialiștii în interpretarea profeţiilor rasputiniene consideră că această descriere se referă la procesul clonării.
O parte însemnată dintre profețiile lui Rasputin se referă la cataclisme naturale și la războaie. El „a văzut” trei războaie mondiale. Cât despre al treilea, călugărul spunea că va fi declanşat de „confruntarea Estului cu Vestul, a bogăției cu sărăcia, iar după confruntare, pe Pământ vor mai rămâne puține lucruri, dar care, și ele, vor trebui curățate”. Specialiștii au interpretat acest lucru ca prezicerea unui război nuclear.
Rasputin a vorbit mult despre cele trei războaie mondiale. A făcut referire la ele folosind cuvinte precum „șerpi”, „focuri” și „fulgere”. Omenirea a supraviețuit la două dintre ele, dar profetul rus avertizează că al treilea va fi cel mai cumplit.
Potrivit acestuia, ignoranța și nebunia vor domni în Rusia, Franța și alte țări ale lumii. Cei înțelepți și smeriți se vor pleca în fața forței, vor deveni aproape sclavi. Trei șerpi (războaie mondiale) se vor târâi în Europa, aducând necazuri, moarte, violență.
Rasputin face o analogie cu războiul, numindu-l un foc care arde toate viețuitoarele. Și după primele două focuri va exista un al treilea foc care poate arde cenușa. Aceasta sugerează că distrugerea va fi uriaşă în comparație cu celelalte două războaie. Și doar o mână de oameni vor supraviețui, care vor trebui să se curețe de vechi pentru a intra într-o viață nouă.
„Călugărul nebun” a prevăzut că necazurile vor veni din Occident, unde oamenii vor deveni sclavii banilor. Iar din Est va izbi un alt „fulger”, aducând sărăcia.
Rasputin a avertizat: „Trei șerpi flămânzi se vor târî de-a lungul drumurilor Europei, lăsând în urmă cenușă și fum, au o singură casă – și aceasta este o sabie – și au o singură lege – violența, dar după ce au tras omenirea prin praf și sânge, ei înșiși vor pieri din sabie.
Și când cele două focuri se sting, al treilea foc va arde cenușa. Puțini oameni și puține lucruri vor supraviețui. Dar ceea ce va rămâne va trebui supus unei noi purificări înainte de a intra în paradisul pământesc.
După mulți ani de ocupație musulmană a unor teritorii semnificative din Europa de Vest, va începe un război de eliberare sub auspiciile Germaniei și Franței. Rusia va participa și ea la acest război.
Vine vremea păcii, dar lumea va fi scrisă în sânge. Și când cele două focuri se sting, al treilea foc va arde cenușa. Puțini oameni vor supraviețui. Dar ceea ce va rămâne va trebui supus unei noi purificări înainte de a intra în paradisul pământesc”.