Există mai multe controverse legate de spălarea hainelor duminica. Mulți români cred că este interzis, dar realitatea este cu totul alta. Părintele Vasile Ioana a oferit clarificări cu privire la acest lucru.
Unele persoane sunt de părere că folosirea mașinii de spălat face ca spălarea să nu fie considerată cu adevărat o muncă, însă, părintele Iulian Rață, protopop de Orhei, afirmă că este păcat să speli hainele duminica sau în zilele de sărbătoare. Acesta explică că duminica este o zi dedicată exclusiv odihnei și spiritualității, iar activitățile care necesită efort ar trebui evitate.
Părintele Rață spune că putem face lucruri care nu pot fi amânate, precum gătitul sau curățarea caselor. Totuși, activitățile mai intense, cum ar fi curățenia generală sau aspirarea covoarelor, trebuie evitate.
Părintele Vasile Ioana afirmă că spălarea hainelor este permisă după ora 19.00, dar în prima parte a zilei oameni ar trebui să se odihnească și să se roage. El a subliniat că este important să nu confundăm activitățile imperios necesare cu munca grea, specificând că, de exemplu, spălatul hainelor pentru copii poate fi realizat seara.
Citește și: Destinația din România care este un colț de rai. Preotul Vasile Ioana o recomandă: „Aici beneficiem de pace”
Ce sărbătoriți sunt duminică, 13 octombrie
Ortodoxe
Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi; Sf. Mc. Carp, Papil, Agatodor, Agatonica şi Florentie
Greco-catolice
Sf. m. Carp, Papil şi Agatonica
Romano-catolice
Sf. Romeo, ep.; Fer. Alexandrina
Sfinţii Mucenici Carp, Papil, Agatodor, Agatonica şi Florentie sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 13 octombrie.
„Este de mare folos a pomeni pe cei care au pătimit pentru Hristos, căci însăşi aducerea aminte a chinurilor lor poate deştepta gândul nostru spre dumnezeiasca dragoste şi să-i dea aripi pentru săvârşirea faptelor bune, ca şi noi să suferim măcar cu mintea acele pătimiri pe care ei le-au avut cu trupul pentru răsplătirile ce vor să fie”. (Vieţile Sfinţilor)
Sfinţii Mucenici Carp şi Papil, „stâlpii cei mari şi temeliile Bisericii”, erau din Pergam şi au trăit în vremea împăratului roman Deciu (249-251).
Carp era episcop, iar Papil era diacon. Au fost prinşi şi îndemnaţi să aducă ofrande zeilor.
„Nu se cade nouă, judecătorule, să mâniem pe Dumnezeul nostru şi să ne arătăm nemulţumitori pentru facerile Lui de bine”, au spus Sfinţii Mucenici; „căci chiar şi dobitoacele ne-ar mustra de nemulţumirea noastră, pentru că şi ele îl cunosc pe Cel ce le-a hrănit, iar noi am fi nerecunoscători faţă de Ziditorul nostru dacă i-am cinsti pe zeii cei mincinoşi, lăsând pe adevăratul nostru Dumnezeu”. (Vieţile Sfinţilor)
Pentru nesupunerea lor au fost supuşi la chinuri fără de măsură, mai întâi fiindu-le luată toată averea. Între multe chinuri, Sfinţii Mucenici au fost aruncaţi într-un cuptor încins.
În cuptor împreună cu ei a intrat şi Sfânta Agatonica, sora diaconului Papil, dorind să moară pentru Hristos. Ieşind şi de acolo nevătămaţi, răcorit fiind cuptorul cu puterea lui Hristos, au fost duşi din nou în temniţă.
Neştiind ce să mai facă, judecătorul a pronunţat în cele din urmă hotărârea de a li se tăia capetele. Şi aşa şi-au sfârşit nevoinţa, murind de sabie. Împreună cu dânşii a suferit moarte martirică şi un slujitor al Sfinţilor Mucenici, Agatodor.
* În 13 octombrie este sărbătorită şi Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi, în 1996, la hramul Sfintei Cuvioase Parascheva.
Racla cu capul Sfântului Apostol Andrei a fost adusă de la Catedrala mitropolitană din Patras (Grecia).
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca la această dată, în fiecare an, să se facă pomenirea „Aducerii moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi”. Sărbătoarea este consemnată în calendarul creştin ortodox român, cu cruce neagră, începând din anul 1997.