Părinţii pot primi TICHETE DE CREŞĂ din partea angajatorilor. Vezi aici condiţiile

Experţii Accace, unul dintre liderii din Europa Centrală şi de Est în management financiar, precizează că de aceste tichete pot beneficia şi persoanele care au copii adoptaţi, încredinţaţi în vederea adopţiei sau în plasament, precum şi pentru cei cărora li s-a instituit tutela, cu excepţia celor daţi în plasament la asistentul maternal profesionist şi a celor pentru care s-a dispus măsura plasamentului de urgenţă.

„Angajatorul, împreună cu organizaţiile sindicale, hotărăsc valoarea lunară a tichetelor de creşă în limita a 400 de lei, sumă stabilită prin Ordinul 821/2012. Valoarea nominală înscrisă pe tichete poate fi de zece lei, un multiplu de zece, dar nu mai mare de 50 lei. Tot angajatorul stabileşte criteriile de selecţie a salariaţilor care primesc tichete de creşă, ţinând seama de condiţiile concrete de lucru în care îşi desfăşoară activitatea unele categorii de salariaţi, precum şi criteriile şi perioadele pentru care salariaţii nu vor primi tichete de creşă”, se arată într-un comunicat.

Experţii precizează că, pentru angajatori, tichetele de creşă reprezintă cheltuieli sociale cu deductibilitate limitată.

„Angajatorii suportă din cheltuieli proprii preţul imprimatelor contractate cu unitatea emitentă. De asemenea, suma individuală acordată pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de trei ani sub forma tichetelor de creşă se asigură integral de către angajator. Tichetele de creşă sunt exceptate de la plata tuturor contribuţiilor sociale, iar din iulie 2010 sunt impozabile, în sensul impozitului pe venit”, arată specialiştii.

Alte articole

Indemnizaţie de peste 5.500 de lei pentru naşterea copilului din 2025. Cea mai bună veste pentru mame

Anunțul controversat de angajare care a stârnit furia oamenilor: „8h pe zi sunt orientative, se termină când se termină”

Pentru a primi tichete de creşă, salariaţii trebuie să întocmească o cerere, să aducă actul doveditor eliberat de creşa la care este înscris copilul, o declaraţie pe propria răspundere că celălalt părinte nu beneficiază deja de tichete de creşă şi nici de concediul şi de indemnizaţia de creştere a copilului, livretul de familie, precum şi alte documente solicitate de angajator, în funcţie de regulamentul intern.

În cazul în care angajatul căruia i s-au distribuit tichete de creşă nu a prezentat angajatorului informaţiile privind prezenţa copilului la creşă, în scris cu confirmarea creşei, potrivit prevederilor legale, angajatorul va recupera din drepturile salariale cuvenite angajaţilor respectivi contravaloarea tichetelor de creşă acordate suplimentar, inclusiv preţul imprimatelor acestora, corespunzător cu numărul de zile absente din luna în care copilul nu a mers la creşă.

Angajaţii trebuie să solicite în scris creşei actul doveditor care atestă înscrierea copilului, în cerere trebuind să precizeze datele de identificare ale angajatorului, precum şi datele de identificare ale unităţii emitente de tichete de creşă de la care angajatorul le achiziţionează.

Tichetele de creşă sunt acordate în baza Legii 193/2006 de către regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, societăţile comerciale, instituţiile din sectorul bugetar (indiferent de sistemul de finanţare şi subordonare, inclusiv cele care se finanţează integral din venituri proprii), instituţiile financiare şi cele de credit, organizaţiile cooperatiste, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile nonprofit, precum şi persoanele fizice care încadrează personal pe bază de contract individual de muncă.

Valoarea sumei lunare acordate sub formă de tichete de creşă se indexează semestrial cu indicele inflaţiei comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

„În prezent, din punct de vedere financiar, legislaţia favorizează persoanele care optează pentru concediu de îngrijire a copilului în vârstă de până la 1 an (cele care au inclusiv dreptul la tichete de creşă)”, spune Angelica Ene, Payroll Accountant filiala din România a companiei citate.

Concediul de îngrijire a copilului în vârstă de până la un an presupune o indemnizaţie de 75 la sută din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, ce nu poate fi mai mică de 600 de lei sau mai mare de 3.400 lei.

Părintele are posibilitatea de a beneficia de concediu fără plată pentru restul perioadei până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului, precum şi posibilitatea de a reveni la serviciu înainte de încheierea perioadei de un an, caz în care primeşte un stimulent de inserţie de 500 de lei până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului.

În schimb, concediul pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani presupune o indemnizaţie de 75 la sută din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, de minimum 600 de lei şi maximum 1.200 de lei, fără posibilitatea de a reveni înainte de expirarea celor doi ani, implicit fără posibilitatea de a obţine stimulentul de inserţie.