Parisul, ostil faţă de intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen

În plină polemică asupra dificultăţilor de intergrare a romilor în Franţa, şeful diplomaţiei franceze a făcut totuşi o distincţie între situaţia romilor şi problema unei aderări la spaţiul de liberă circulaţie.

Decizia cu privire la o eventuală intrare a Roâniei şi Bulgariei în cadrul acestui grup de 26 de ţări (22 state membre UE plus Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda) urmează să fie tranşată la sfârşitul lui 2013, a subliniat Fabuis.

În opinia şefului diplomaţiei franceze, aderarea la Schenghen a acestor două state membre ale Uniunii Europene (UE) – vizate de restricţii pe piaţa muncii în UE care vor fi anulate pe 1 ianuarie 2014 – va însemna că imigranţi provenind din ţări din afara Uniunii ar putea să pătrundă în mod liber pe teritoriul european, trecând pe teritoriul celor două ţări.

„Există o problemă, pentru că trebuie să fim siguri că Bulgaria şi România vor avea mijloacele de verificare”, a argumentat Fabius. „Pentru moment, îmi pare că nu sunt îndeplinite condiţiile”, a subliniat el.

Alte articole

Cum ar putea beneficia România de președinția ungară a Consiliului UE pentru a adera la Schengen pe cale terestră

Adrian Câciu: „Am votat pentru o echipă puternică în Parlamentul European, care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

El apreciază că adoptarea unei decizii până la sfârşitul anului privind aderarea celor două state la Spaţiul Schengen pare, astfel, „foarte dificilă” în condiţiile actuale, o opinie împărtăşită de imensa majoritate a ţărilor din acest spaţiu, este el de părere.

„Dacă nu intervine o schimbare a condiţiilor, nu suntem favorabili” aderării, a adăugat şeful diplomaţiei franceze.

Laurent Fabius a depus un efort să evite atât polemica declanşată în cadrul majorităţii aflate la putere şi a Guvernului francez de politica de desfiinţare a taberelor ilegale dusă de ministrul de Interne Manuel Valls, cât şi declaraţiile recente ale acestuia cu privire la dificultăţile de integrare ale romilor.

„Coerenţa nu este interzisă”, a spus el, admiţând totodată faptul că taberele ilegale ale romilor ridică „dificultăţi enorme” – „deoarece există dificultăţi sociale, pentru că există copii care fură, etc.”, a subliniat el.

Şeful diplomaţiei franceze a insistat de asemenea asupra faptului că UE acordă fonduri României pentru integrarea romilor, dar că aceste fonduri nu sunt utilizate, recunoscând în acelai timp că acest reproş ar trebui să fie adresat şi altor ţări.

„Sunt eforturi de făcut”, a adăugat Fabius, potrivit căruia Bucureştiul ar fi dispus să trimită poliţişti suplimentari în Franţa şi care cere ca tinerii hoţi români să nu fie eliberaţi imediat.