Potrivit ediţiei online a revistei Spiegel, atât propunerea sa de restrucţionare a accesului imigranţilor săraci din cele două state UE prin neacordarea unei vize, după ce s-a descoprit că utilizau sistemul german de asigurări sociale de doi ani, cât şi solicitarea ca cele două ţări să plătească aceste cheltuieli, au fost criticate de colegi de-ai ministrului.
Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din cadrul Bundestagului Gunther Krichbaum (SPD) a declarat că Germania nu ar trebui să restricţioneze accesul unor muncitori calificaţi, argumentând că decizia cu privire la Schengen trebuie să fie luată independent de migrarea romilor către această ţară.
De asemenea, preşedinta grupului FDP în Bundestag Gisela Piltz a subliniat că libera circulaţie a persoanelor este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene, subliniind că angajatorii germani beneficiază, de asemenea, de pe urma acesteia.
Friedrich şi-a motivat propunerile prin nevoia Germaniei de a împiedica abuzurile asupra sistemului său de ajutoare sociale. Însă unii parlamentari au subliniat că ar fi imposibil ca tot continentul să vină în Germania, atras de sistemul acesteia de ajutoarea sociale, considerat cel mai bun.
Date oficiale de la Oficiul German pentru Muncă, citate de agenţia bulgară Dnevnik, arată că imigranţii din Bulgaria şi România nu contează, de obicei, pe ajutorul social. În 2012, aproximativ 176.000 de persoane din cele două ţări au venit în Germania, dintre care 88.000 s-au întors acasă. De asemenea, până la sfârşitul lui 2012, aproape 100.000 de bulgari şi români au muncit pe bază de contract, având astfel acces legal la sistem, potrivit aceleiaşi surse, care adaugă că numărul şomerilor bulgari a crescut cu 35%, la 11.606, dar nivelul este sub media şomerilor străini din Germania.