Parlamentarii separatişti au jurat că vor respecta Constituţia ţării, dar „cu rezerve”

Reglementările Congresului Deputaţilor şi ale Senatului de la Madrid permit parlamentarilor să răspundă „da, jur” sau „da, promit” la întrebarea dacă se angajează să respecte Constituţia, dar de mai mulţi ani naţionaliştii basci şi catalani şi reprezentanţii formaţiunii radicale de stânga Podemos se abat de la aceste formulări.

Până acum, cele două camere ale Parlamentului nu au insistat asupra respectării formei legale, însă marţi partidele de dreapta şi-au exprimat indignarea şi au cerut să se pună capăt toleranţei.

Oriol Junqueras, fost vicepreşedinte al cabinetului catalan, a declarat marţi, la depunerea jurământului de respectare a Constituţiei: „Fidel angajamentului meu republican, ca deţinut politic şi din obligaţie legală, da, promit”. El a fost arestat preventiv în urmă cu un an şi jumătate şi este judecat pentru rebeliune, o infracţiune împotriva Constituţiei, potrivit Agerpres.

Senatorul Raul Romeva, coleg cu Oriol în partidul Stânga Republicană din Catalonia, a folosit pentru jurământ sintagma „din obligaţie legală şi ca deţinut politic, până la proclamarea republicii catalane”.

Alte articole

Rezultatele oficiale confirmă exit-poll-ul. Extrema dreaptă câştigă alegerile din Franţa. Partidul lui Macron, abia pe locul al treilea

Emmanuel Macron riscă tot pentru a opri ascensiunea lui Marine Le Pen. Decizie radicală după ascensiunea extremei drepte în Franţa

Deputaţii separatişti basci din formaţiunea EH Bildu au jurat „din obligaţie legală şi până la crearea republicii basce”, potrivit Agerpres.

Liderul partidului liberal Ciudadanos, Albert Rivera, i-a reproşat noii preşedinte a Camerei, socialista catalană Meritxell Batet, că a acceptat astfel de jurăminte. La rândul său, conducătorul conservatorilor, Pablo Casado, a acuzat „umilinţa pentru democraţia spaniolă”, iar Santiago Abascal, şeful partidului de extremă dreaptă Vox, a susţinut că „discursurile de pucişti” nu sunt jurăminte de credinţă, ci „o apologie a loviturii de stat”.

Batet a arătat că nu este pentru prima dată când se folosesc alte formule de jurământ decât cele prevăzute de reglementări, iar Curtea Constituţională a Spaniei a permis astfel de abateri, potrivit Agerpres.

AFP reaminteşte că în 1990 şi 1991, Curtea Constituţională a considerat, în două sentinţe, că formularea restrictivă „din obligaţie legală” nu invalidează jurămintele depuse de separatiştii basci.

Aceeaşi formulă a fost folosită şi în procesul separatiştilor, spre dezaprobarea preşedintelui tribunalului, Manuel Marchena, care a considerat că rezerva nu are sens. El le-a pus în vedere martorilor care subliniau că răspund întrebărilor procuraturii doar „din obligaţie legală” că „aici totul se face din obligaţie legală”.