Parlamentul din Ungaria susţine Consiliul naţional secuiesc. Ce prevede iniţiativa adoptată în unanimitate

Iniţiativa a fost lansată de partidul ecologist de opoziţie LMP („Politica poate fi altfel”) şi a fost susţinută de partidele de guvernământ Fidesz şi Partidul Popular Creştin-Democrat (KDNP), precum şi de partidul conservator de opoziţie Jobbik şi de socialişti. 

Propunerea a fost adoptată unanim, cu 158 de voturi pentru, relatează agenţia MTI, citată de Agerpres.

Decizia are o importanţă simbolică în contextul în care 2020 a fost declarat an al coeziunii naţionale, la 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, se arată în rezoluţie.

Din document reiese că Parlamentul ungar salută iniţiativa SNTdenumită „Iniţiativa cetăţenească europeană pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale”. Aceasta are ca scop convingerea oficialilor Uniunii Europene să acorde o atenţie specială regiunilor ale căror caracteristici naţionale, etnice, culturale, religioase şi etnice sunt diferite de cele ale regiunilor învecinate.

Alte articole

Primarul UDMR din Sfântu Gheorghe reia subiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc. Mesaj pentru Marcel Ciolacu: „Niciodată să nu spui niciodată!”

Marcel Ciolacu: „Nu va exista niciun Ţinut Secuiesc niciodată în Romania. Nu va vinde nimeni Ardealul”

Potrivit sursei citate, Parlamentul de la Budapesta îi îndeamnă totodată pe maghiarii din interiorul şi din exteriorul Ungariei să sprijine această iniţiativă prin semnarea ei. Pentru ca iniţiativa lansată la 7 mai 2019 să aibă succes, trebuie strânse cel puţin un milion de semnături din şapte state membre, până la data de 7 mai.

Iniţiativa cetăţenească europeană (ICE) a intrat în vigoare la 1 aprilie 2012 şi reprezintă un mijloc prin care cetăţenii europeni pot influenţa mai mult agenda europeană. Prin acest instrument, cel puţin un milion de cetăţeni din întreaga Europă îşi pot uni eforturile pentru a cere Comisiei Europene să ia măsuri privind o chestiune pe care o consideră importantă.

Ce importanţă are Tratatul de la Trianon pentru România

Tratatul de la Trianon are o semnificație aparte pentru români. În data de 4 iunie 1920, Marile Puteri recunoșteau Unirea Transilvaniei cu România. Tratatul de la Trianon a fost semnat de 16 state care luptaseră de partea Antantei, pe de o parte, și de Ungaria. Documentul stabilea granițele Ungariei și recunoștea Unirea Transilvaniei cu România, așa cum fusese ea stabilită la 1 Decembrie 1918, potrivit Rfi.

În schimb, în Ungaria, acest tratat este considerat de mulți istorici drept o tragedie, în urma căreia acest stat ar fi pierdut 71 la sută din teritoriu. Însă părțile din teritoriu pierdute de Ungaria erau locuite de populații nemaghiare, de aceea, în regiune, acest tratatat este considerat de mulți istorici drept un act de Justiție.

Citeşte şi: Preşedintele CNCD, Asztalos Csaba: „Ungaria preia din atribuţiile statului român în Transilvania”