Parlamentul European: Procesul expunerii la azbest ar putea afecta 1.300 de angajaţi ai instituţiei

Luând act de prezența în sală a circa o sută de reclamanți care lucrează în Parlamentul European și de imposibilitatea de a-i audia pe toți, tribunalul a extins procedura pentru două zile, în 7 și 8 ianuarie 2016.

Pe banca acuzaților se află o arhitectă, șefă a lucrărilor, o companie de tencuieli și un birou specializat în coordonarea securității.

La originea acestui proces se află un șantier început în 2012 în clădirea Winston Churchill, cea mai veche a Parlamentului European de la Strasbourg, a cărei construcție datează din anii 1960-1970, epocă în care se utiliza masiv azbestul ca material ignifug și izolant.

În februarie 2013, lucrători ai unei companii de tencuieli au demontat cofrajul coloanelor structurale și au depus materialele fără să ia măsuri speciale de precauție și fără a se gândi că aceste plăci ar putea să conțină azbest, ipoteză confirmată după vreo 15 zile de analize.

Alte articole

Diana Șoșoacă a făcut scandal în Parlamentul European, după ce a spus că este „Regina TikTok”: „Înainte să vină dl. Georgescu dețineam recordul de vizualizări”

Dan Nica, în plenul Parlamentului European: „În România, democrația nu trebuie să fie niciodată de vânzare”

Citeşte şi CET-urile, sub ameninţare europeană. O eurodeputată se opune: „Sunt costuri prea mari pentru români!”

Parlamentul European „lipsește de pe banca acuzaţilor„, a subliniat în cursul audierii avocatul arhitectei, exprimându-și regretul că „nu sunt urmăriți decât subalternii” în acest dosar.

În timp ce în proiectul inițial nu era prevăzut să se atingă cineva de coloane, „arhitecta a luat această decizie de a modifica lucrările, fără să verifice dacă aceste coloane sunt atinse de azbest„, a indicat la rândul său una din avocatele victimelor, care reprezintă un grup de 60 de agenți și funcționari.

Potrivit ei, un document de diagnostic realizat în 2010 indica un risc de prezență a azbestului la acest nivel și întreprinderea ar fi trebuit ea însăși să recurgă la o verificare înainte de a deschide coloanele.

Șantierul a rămas deschis două săptămâni, a precizat ea, „la o distanță de 5 m de zona roșie, unde există birouri ale agenților care s-au plâns că lucrările generează mult praf„.

Azbestul este toxic. Inhalarea de fibre de azbest este la originea azbestozei (fibroză pulmonară), a cancerelor bronho-pulmonare, precum și a cancerelor pleurei și ale căilor digestive. Deși riscurile utilizării azbestului au fost identificate clar încă din 1890, utilizarea sa a fost interzisă în numeroase țări abia în anii 1980-1990, întârziere care a provocat moartea a zeci de mii de persoane.