Parlamentul European, vot important pentru interzicerea unor obiecte de plastic de unică folosinţă

Concret, prin măsurile decisive votate miercuri, se interzice începând cu 2020 sau 2021 punerea pe piaţă a mai multor tipuri de produse. Statele membre trebuie să adopte planuri naţionale pentru reducerea plasticului din ambalajele alimentare, iar pană în 2025 sunt obligate să retragă 95% din plasticul de unică folosinţă de pe piaţă.

La rândul lor, producătorii vor trebui să plătească pentru colectarea ambalajelor de plastic şi vor primi ajutor pentru a dezvolta modalităţi alternative de ambalare. Produsele ce conţin plastic vor fi etichetate pentru informarea consumatorilor despre impactul de mediu şi despre modalităţile de reciclare.

Comisia Europeană a propus la sfârşitul lui mai interzicerea a circa zece categorii de produse de uz cotidian, care reprezintă numai ele 70% din deşeurile ajunse în oceane sau pe plaje.

Printre aceste produse, tacâmuri, farfurii, paie de plastic, beţişoare pentru urechi sau beţişoare pentru amestecat băuturile sau beţele de plastic pentru baloane, care vor trebui să fie confecţionate din materiale mai durabile.

Într-un text adoptat miercuri cu o largă majoritate – 571 de voturi pentru, 53 împotrivă şi 34 de abţineri – Parlamentul European reunit la Strasbourg a propus adăugarea pe această listă a unor produse precum ambalajele de fast-food din polistiren sau a produselor „oxoplastice”, presupuse biodegradabile, dar care se descompun în realitate în microparticule de plastic.

„În fiecare minut, o tonă de plastic este deversată în oceanele noastre”, a subliniat eurodeputata ecologistă Michele Rivasi, care şi-a exprimat satisfacţia pentru acest vot, „în pofida lobby-ului masiv al industriaşilor din domeniul plasticului”, potrivit AFP.

„Nimeni nu moare dacă îşi bea băutura fără pai, dar câţi peşti nu au murit din cauza unor astfel de obiecte din plastic”, a spus eurodeputata din grupul S&D Christine Revault.

„Poluarea cu plastic de unică folosinţă este costisitoare nu numai economic, ci şi din punctul de vedere al sănătăţii populaţiei, pentru că plasticul din apele curgătoare şi cel din mări şi oceane, în cantităţi din ce în ce mai mari, ajunge până la urmă în produsele pe care le consumăm. De aceea, acest raport a atras multă atenţie dinspre politicieni, ONG-uri şi cetăţeni. Am primit, personal, sute de mesaje pe acest subiect”, a precizat într-un comunicat trimis Agerpres eurodeputata PNL Adina Vălean, preşedintă a Comisiei pentru mediu a PE, după adoptarea raportului Frederique Ries.

„Din calculele actuale, dacă se iau măsurile votate azi în plen, până în 2030 vorbim de o reducere cu un sfert a poluării cu plastic din ape, o economie de 3,4 milioane de tone de CO2 şi o economie de bani de 22 de miliarde provenită din costurile de mediu pe care plasticul de unică folosinţă le generează’, a adăugat ea.

În acelaşi timp, Comisia Europeană propune limitarea consumului unei alte categorii de produse, pentru care nu există alternative, precum ambalajele de unică folosinţă pentru burgeri, sandvişuri sau fructe.

În textul adoptat miercuri, eurodeputaţii propun adăugarea la listă a deşeurilor din produse de tutun, în special a filtrelor de ţigări care conţin plastic, pentru ca acestea să fie reduse cu 50% până în 2025 şi cu 80% până în 2030.

„Parlamentul European a intrat în istorie”, şi-a exprimat satisfacţia Justine Maillot în numele Rethink Plastic, o alianţă de ONG-uri care militează pentru un viitor fără plastic.

„Ţine acum de guvernele naţionale să continue să aibă o mare ambiţie şi să reziste presiunii companiilor”, a adăugat ea, potrivit France Presse.

Consiliul UE, care reprezintă statele membre, urmează să se pronunţe şi el asupra textului Comisiei, ceea ce ar trebui să se realizeze până la sfârşitul anului.

Negocierile în „trilog” vor putea atunci începe între Parlament, Consiliu şi Comisie pentru un acord asupra textului final.

Unele interdicţii există deja la nivel naţional, în Franţa de exemplu, unde paharele şi farfuriile din plastic vor fi interzise de la 1 ianuarie 2020.