Una din moţiuni fusese depusă de dreapta, cealaltă de stânga, dar majoritatea partidului „La République En Marche!” al preşedintelui Emmanuel Macron a asigurat, aşa cum era de aşteptat, eşecul ambelor demersuri. Formaţiunea de dreapta Republicanii are 103 parlamentari, iar stânga radicală şi comuniştii de 63, iar majoritatea necesară era de 289 de voturi. Ţinta reală a moţiunilor era chiar şeful statului, care a fost afectat de scandalul Benalla, potrivit AFP.
Alexandre Benalla, fost şef al dispozitivului de protecţie al lui Macron şi adjunct al şefului cancelariei prezidenţiale, a fost concediat de preşedinţia Franţei după ce a fost acuzat că a lovit un protestatar în timpul manifestaţiilor de 1 Mai, la care ar fi trebuit să asiste doar ca observator.
În dezbaterile parlamentare de marţi, premierul Edouard Philippe a condamnat exploatarea politică a scandalului şi „voinţa de a-l atinge pe şeful statului prin această afacere şi prin depunerea primelor două moţiuni de după alegerea lui Emmanuel Macron în mai 2017”.
În Franţa nu mai fuseseră depuse două moţiuni de cenzură simultan din 1980, iar singurul guvern care a fost înlăturat de la putere printr-o moţiune a fost cel condus de Georges Pompidou, în 1962.