În cadrul acestui acord, ATV-ul european („Automatic Transfer Vehicle”) va fi modificat pentru a deveni un modul de serviciu pentru vehiculul spaţial american Orion, conceput pentru a transporta astronauţi spre un asteroid şi apoi pe Marte, în jurul anilor 2030.
ATV-ul, construit pentru a transporta provizii şi carburant pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a efectuat deja cu succes trei misiuni către ISS, începând din 2008.
ATV-ul modificat va fi ataşat direct sub capsula Orion, va furniza propulsie, electricitate, control termic, dar şi apa, alimentele şi alte provizii de care vor avea nevoie astronauţii care se vor afla la bordul acestui vehicul spaţial, un succesor al navetelor americane. Primul zbor de testare a capsulei Orion, fără astronauţi la bord, este prevăzut pentru anul 2014.
NASA prevede o a doua misiune – de această dată cu astronauţi la bord – în jurul Lunii, în anul 2021.
„Este vorba despre prima etapă dintr-o cooperare internaţională (…) dincolo de orbita terestră joasă”, a comentat William Gerstenmaier, director adjunct al NASA pentru misiuni de explorare spaţială cu echipaje umane la bord, în cadrul unei conferinţe de presă ce a fost organizată la Centrul spaţial Johnson din oraşul Houston.
„Cred că acest acord va fi extins mult mai mult decât acela pe care se bazează Staţia Spaţială Internaţională (ISS), atunci când vom avansa în explorarea spaţială şi vom dezvolta noi sisteme destinate zborurilor ce vor trece de orbita joasă”, a adăugat el, declarându-se convins de faptul că explorarea spaţială va deveni „internaţională”.
„Deschidem o nouă etapă în cooperarea (spaţială) transatlantică”, a declarat, la rândul său, Thomas Reiter, coordonatorul misiunilor cu echipaje umane la bord din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).
„Decizia NASA (Agenţia spaţială americană) de a coopera cu ESA (Agenţia Spaţială Europeană) la programul ei de explorare spaţială cu echipaj uman la bord, în care agenţia europeană furnizează un element esenţial pentru aceste misiuni, reprezintă un semnal puternic despre încrederea pe care NASA o are în capacităţile ESA”, a adăugat el.
„Şi pentru ESA acest parteneriat reprezintă o contribuţie importantă în explorarea spaţială”, a adăugat Thomas Reiter, un fost astronaut care a participat la misiunile spaţiale americane.
Reticentă până în prezent faţă de ideea unei cooperări internaţionale în ceea ce priveşte explorarea spaţiului îndepărtat cu echipaje umane, NASA pare, graţie acestui parteneriat, să fi devenit mult mai cooperantă faţă de o astfel de abordare.
Un raport întocmit de Academia americană pentru ştiinţe, publicat în decembrie, a ajuns la concluzia că NASA nu va putea să îşi realizeze toate misiunile din bugetul ce i-a fost alocat (18 miliarde de dolari pe an) de către Congresul american în aceşti ani marcaţi de dificultăţi bugetare, cooperarea internaţională pentru explorarea spaţiului îndepărtat, prin misiuni cu echipaje umane, părând să fie singura opţiune viabilă.
„Mesajul este acesta: Statele Unite trebuie, dacă doresc să rămână liderul mondial din domeniul spaţial, să colaboreze mai strâns cu celelalte ţări pentru a defini viitoarele obiective din explorarea spaţială”, a declarat John Logsdon, fostul director al Space Policy Institute, din cadrul Universităţii George Washington.
Niciun om nu a zburat dincolo de 600 de kilometri deasupra Terrei, de la ultima misiune Apollo spre Lună, în 1972.
După Apollo, NASA a construit naveta spaţială, al cărei ultim zbor a avut loc în 2011 şi care a permis Statelor Unite, într-un interval de 30 de ani, să construiască ISS – o cooperare cu 17 ţări – şi să plaseze pe orbită primul telescop spaţial, Hubble. Naveta s-a limitat însă la zboruri spaţiale cu echipaj uman la bord pe orbite terestre joase.