Descoperirea a fost făcută cu câțiva ani în urmă, în timpul unor săpături arheologice în dolina Cantalouette, din apropiere de Bergerac, în departamentul Dordogne, din sud-vestul Franței, de către o echipă de specialiști de la Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP). Obiectul se afla într-un atelier de prelucrarea a silexului, în care oameni preisotrici produceau lame, a explicat institutul, potrivit Agerpres.
Silexul pe care este gravată pasărea în zbor a fost analizat recent în Spania, stabilindu-se astfel că micuța operă de artă — cu dimensiuni de 5X5 centimetri — aparține culturii Aurignacien, de la începutul Paleoliticului superior (39.000—28 000 de ani în urmă). Se consideră că în această perioadă a venit, în Europa centrală și occidentală, omul modern din punct de vedere anatomic.
Reprezentarea ”foarte stilizată” a păsării a fost realizată cu ajutorul unor unelte din piatră, a explicat Laurence Bourguignon, arheolog de la INRAP specializat în preistorie.
”Lucrarea diferă fundamental de alte exprimări artistice din acea perioadă, cum ar fi cele din peștera Chauvet, întrucât nu a fost făcută pentru a dura”, a subliniat INRAP, adăugând că acest aspect arată că manifestările artistice ale vremii nu erau ”legate în exclusivitate de întărirea legăturilor sociale și a credințelor, fiind uneori expresii creative efemere, care aveau caracter ludic”.
Cine știe dacă nu cumva, talentatul sculptor din Paleolitic nu a creat silueta de pasăre numai și numai pentru a-și învinge plictiseala?”, s-a întrebat, retoric, Laurence Bourguignon.