PAŞTE 2022. Greşeala majoră pe care o fac toţi creştinii, de ce nu se mănâncă ouă roşii în prima zi de Paşti

PAŞTE 2022. Ciocnitul ouălor se face după reguli care diferă de la o zonă la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură (de obicei, bărbatul mai în vârstă), ce părţi ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie „pe luate”, „pe schimbate”, „pe văzute” sau „pe nevăzute”. Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.

PAŞTE 2022. Familia creştină se aşază apoi la masa pascală. După această masă, capul familiei ciocneşte ouă cu soţia. Apoi ciocnesc şi ceilalţi membri ai familiei. De obicei, cinstea de a ciocni oul mai întâi revine celui mai în vârstă. Se crede că, făcând acest lucru, membrii familiei se vor vedea şi pe lumea cealaltă.

Paşte 2022. Sărbători Pascale sub semnul austerităţii. Coşul de Paşte, mai scump cu 83 de lei faţă de anul trecut
Se spune ca în prima zi de Paşte nu e bine să mănânci ouă roşii, pentru că tot anul „îţi va mirosi gura ca oul clocit” sau că e bine să mănânci ouale nesărate, căci altfel ţi se vor roşi mâinile. În ziua de Paşte se spune că nu e bine să dormi, că-ţi ia strigoiul anafura dintre dinţi, o vinde diavolului şi nu mai ai noroc în casă.

După credinţa populară, e bine să ţii minte cu cine ai ciocnit oul prima dată pentru că, dacă din întâmplare te rătăceşti printr-o pădure, trebuie să-ţi aminteşti cu cine ai ciocnit oul de Paşte şi imediat găsesti drumul. Băiatul, dacă vrea să ciocnească oul cu o fată, îl incearcă să vadă dacă este tare, ciocnindu-l uşor de frunte.

Alte articole

Cât timp pot fi consumate în siguranţă ouăle de Paşte. Care este termenul de valabilitate al ouălor păstrate la frigider şi al celor păstrate la temperatura camerei

PAŞTE 2023. De ce nu se mănâncă ouă roşii în prima zi de Paşti

PRIME DE PAŞTE 2022. Între 200 şi 400 de lei în plus la salariu, vouchere cadou şi coşuri cu bunătăţi
În zona Transilvaniei există o serie de obiceiuri specifice, unul dintre acestea fiind stropirea fetelor şi femeilor de către băieţi şi bărbaţi, în a doua zi a Paştelui. Scopul este ca acestea să rămână frumoase tot timpul anului. Grupuri de săteni colindă prin sat până seara târziu, pentru ca nicio fată să nu rămână nestropită. La origine, pentru stropit se foloseau găleţi cu apă de izvor, simbolul purificării încă din precreştinism, acestea fiind înlocuite în prezent cu sticluţe de parfum. În unele sate există şi obiceiul împodobirii fântânilor cu ouă colorate de Paşte.

În Ardeal, tinerii obişnuiesc să împodobească, de sâmbătă noaptea, cu crengi de brad porţile caselor unde locuiesc fete nemăritate. Fetele care au pândit toată noaptea la ferestre ştiu pe cine să răsplătească, astfel că flăcăii primesc în ziua de Paşte bucate sau bani.

Printre alte simboluri ale Paştelui se mai numără liliacul, expresie a purităţii, şi fluturele, a cărui ieşire din crisalidă în altă formă aminteşte de Învierea lui Iisus Hristos.