De Paște după slujba de la biserică, credincioșii merg spre casele lor unde are loc prima masă a familiei cu bucate specifice sărbătorii pascale. De pe masă nu lipsesc ouă roșii, drob, ceapă verde, ridichi, în unele zone și pește, dar și cozonac și pască.
Ciocnitul ouălor se face după reguli care diferă de la o zonă la alta: cine are prima lovitură (de obicei, bărbatul mai în vârstă), ce părţi ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie „pe luate”, „pe schimbate”, „pe văzute” sau „pe nevăzute”, ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.
Tradiția spune că în prima zi de Paşte nu e bine să mănânci ouă roşii, pentru că tot anul „îţi va mirosi gura ca oul clocit” sau că e bine să mănânci ouale nesărate, căci altfel ţi se vor roşi mâinile.
După credinţa populară, este bine să ţii minte cu cine ai ciocnit oul prima dată pentru că, dacă din întâmplare te rătăceşti printr-o pădure, trebuie să-ţi aminteşti cu cine ai ciocnit oul de Paşte şi imediat găsesti drumul.
Uneori poate să dureze destul de mult să decojiți ouăle sau riscați să pierdeți o cantitate mare din el în timpul procesului. Dar un ingredient folosit într-un anumit fel poate ajuta. Ingredientul trebuie folosit încă din timpul fierberii ca să aibă efectul dorit.
Mai întâi, puneți ouăle într-un singur strat, într-un recipient și acoperiți cu apă rece. Apoi adăugați ingredientul-minune, adică oțelul. E bun de folosit pentru că previne spargerea ouălor și, în același timp, fixează culoarea lor. Puteți folosi și sare dacă nu aveți oțet în casă.
E important să vă asigurați că ouăle de Paște nu au spațiu între ele și nu se ciocnesc în timpul fierberii. Dacă folosiți oțet sau sare veți observa că procesul decojirii ouălor e mult mai rapid și simplu.