De Paște credincioșii merg la biserică pentru a lua lumina sfântă și pentru anafură. Tradiţia spune că în prima zi de Paște trebuie să porți ceva nou pentru a avea noroc tot anul. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii semnifică purificarea corpului şi a sufletului. La sate, în trecut exista tradișia ca fetele şi flăcăii să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi iuţi, sprinteni, sănătoşi, harnici şi iubiţi.
În dimineața de Paște, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă curată de izvor în care se pune un ou roşu şi un ban de argint. Se spune că cei care fac asta vor fi sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani.
Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”. De asemenea, se spune că în ziua de Paşte nu se mănâncă oul cu sare, întrucât se spune că vei transpira tot anul.
Cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise. Tot aşa, cel ce se naşte în această zi va avea noroc toată viaţa.
În ziua de Paşte nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea să lucrezi câmpul.
În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spală cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase.
În Banat, oamenii obișnuiesc ca în prima zi de Paște să ia o linguriță de paşti (vin cu pâine sfințite), dimineața, înainte de micul dejun.