Patriarhia Română transmite, joi, într-un comunicat oficial „lămuriri privind modul de folosire şi justificare a fondurilor pentru finanţarea lucrărilor la Catedrala Naţională”. Practic, Patriarhia explică de unde provin banii pentru construcţia Catedralei Neamului şi de ce fondurile sunt insuficiente în acest moment.
„Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la atragerea şi justificarea fondurilor pentru finanţarea șantierului Catedralei Mântuirii Neamului, numită și Catedrala Națională, facem următoarele precizări:
Privitor la sursele de finanțare de la bugetul de stat și bugetele administrațiilor publice locale
Modalitatea de solicitare, acordare, folosire și justificare a sprijinului financiar oferit de autoritățile administrației publice centrale și locale este reglementată de prevederile următoarelor acte normative:
O.U.G. nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului
Legea nr. 376/2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului
O.G. nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase
H.G. nr. 1470/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România
Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor religioase recunoscute din România
Aceste acte normative reglementează în detaliu întreaga procedură de întocmire a dosarului de solicitare, acordare, folosire și justificare a sprijinului financiar de către unitățile de cult beneficiare.
Respectând întocmai aceste norme legale, între anii 2009-2016, Patriarhia Română a solicitat sprijinul financiar pentru şantierul Catedralei Naţionale Guvernului României prin Secretariatul de Stat pentru Culte, Consiliului General al Municipiului București, Consiliilor Locale ale Sectoarelor Municipiului București, Consiliilor Județene și Consiliilor Locale ale Primăriilor orașelor capitale de județ din toată țara.
Deşi a primit un procent de 5-6% din cât a solicitat, Patriarhia Română a justificat în totalitate sprijinul primit.
Aceste justificări s-au făcut în baza documentaţiilor întocmite conform normelor legale, documentaţii care, după întocmire au fost verificate de organele de control abilitate din cadrul Patriarhiei Române, din unităţile administrative care au acordat sprijinul, iar după verificarea şi aprobarea lor de către aceste organe de control, au fost supuse controlului Curţii de Conturi care nu a semnalat până în prezent nicio neregulă cu privire la aceste justificări.
După verificarea și aprobarea lor de către organele de control abilitate ale instituțiilor care au acordat sprijinul, aceste documentații justificative au fost supuse controlului inspectorilor Curții de Conturi care, după încheierea procedurii de control, nu au semnalat niciodată, până în prezent, vreo neregulă cu privire la justificările înaintate de Patriarhia Română pentru sprijinul primit şi folosit la şantierul Catedralei Naţionale.
II. Privitor la sursele de finanțare din donațiile obținute prin colecta națională pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului
Donațiile obținute între anii 2009-2016 prin colecta națională pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, organizată de Biserica noastră pe tot cuprinsul Patriarhiei Române, au fost folosite în exclusivitate la șantierul Catedralei Naționale. Modul de colectare și folosire a acestor donații a fost verificat în fiecare an de către organele de specialitate ale Patriarhiei Române și prezentate periodic pentru verificare și aprobare Permanenţei Consiliului Național Bisericesc, iar la final de an Consiliului Național Bisericesc și Adunării Naționale Bisericeşti.
Periodic, toate eparhiile din Patriarhia Română au fost informate despre donaţiile provenite din aceste eparhii pentru construirea Catedralei Mântuiri Neamului.
Facem precizarea că, din motive de smerenie creștinească, discreție sau alte motive personale, un număr mare de donatori au manifestat dorința ca donațiile lor să nu fie date publicității nominal, motiv pentru care acestea au rămas în evidențele contabile ale Patriarhiei Române, aceşti donatori fiind, ca și toţi ceilalţi donatori, pomeniţi de către cler în rugăciune la altarul Catedralei PatriarhaleSfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti.
De asemenea amintim faptul că în ultimii ani, din cauza accentuării gradului de sărăcie a populației în timpul și după efectele crizei economice, aceste donații de la credincioșii din eparhii au devenit total insuficiente pentru continuarea lucrărilor la șantier în ritmul necesar pentru finalizarea Catedralei la termenul programat. Acest termen a fost stabilit de către Patriarhia Română luând în considerație programul Guvernului României privind aniversarea, în anul 2018, a 100 de ani de statalitate românească modernă urmând ca altarul noii Catedrale să fie sfințit cu acest prilej, Catedrala Naţională fiind în primul rând dedicată Eroilor români”, transmite Patriarhia Română.
Recent, consilierii generali ai Capitalei au adoptat un proiect de hotărâre propus de primarul Gabriela Firea care prevede suplimentarea cu 15 milioane de lei a sprijinului acordat Patriarhiei Române pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, dar și alocarea unui sprijin financiar de 4,5 milioane lei pentru Mănăstirea Antim. Patriarhul Daniel a cerut câte 10 milioane de lei şi primăriilor de sector din Capitală, însă a fost refuzat de administraţiile locale din cauza sumei prea mari în comparaţie cu bugetele proprii.
Decizia a întrunit susținerea a 31 dintre consilierii generali, fiind respinsă de 20 dintre aceștia. „Vă rog să votaţi acordarea acestui sprijin financiar deoarece e mai mult decât o biserică. Propun să dăm banii deoarece acest ansambul va avea în componenţă o şcoală, o cantină socială, o sală de spectacole cu muzică sacră. La următoarea şedintă voi prezenta un plan de investiţii pentru spitale, care va presupune acordarea mult mai multor bani decât dăm acum pentru Catedrală”, a declarat înaintea votului Gabriela Firea.
Consilierul Uniunii Salvați Bucureștiul Ana Ciceală a anunțat, în debutul dezbaterilor, că USB va vota împotriva acestui proiect, apreciind că este necesară o consultare publică pe marginea lui, dar și că CGMB ar trebui să mandateze primarul general, Gabriela Firea, pentru a solicita documente justificative privind modul în care au fost cheltuiți până în acest moment banii pentru construirea Catedralei.
CITEŞTE ŞI Cu câţi bani au contribuit bucureştenii la Catedrala Neamului în ultimii şase ani
Catedrala Mântuirii Neamului, cel mai mare lăcaş de cult din România ce va fi vizibil din orice punct al Capitalei, a depăşit după aproape trei ani de lucrări, de când a ajuns la cota zero, înălţimea unui bloc de 12 etaje, până la sfârşitul acestui an fiind programat ca lucrările să avanseze până la cota +45 metri.
CATEDRALA NEAMULUI 2016. După cum a declarat Patriarhului Daniel, Catedrala Neamului ar urma să fie deschisă pentru enoriaşi de Ziua Naţională, la 1 Decembrie 2018, până atunci fiind programate mai multe tipuri de lucrări, după cum urmează:
– finalizarea lucrărilor de zidire la turlele secundare, cota +62,00 metri – aprilie 2017;
– finalizarea lucrărilor de zidire la turla clopotniță, cota +75,5 metri – iulie 2017;
– finalizarea lucrărilor de zidire la turla principală (Pantocrator), cota +106,00 metri – decembrie 2017;
– structura metalică şi învelirea acoperișului – iunie 2018;
– pictarea catapetesmei şi sfințirea Altarului noii Catedrale – 1 decembrie 2018;
– pictarea integrală a Catedralei – 2019-2024.