„Toate catedralele și bisericile mari construite după anul 1990 în alte orașe ale României au primit sprijin financiar de la bugetul central sau de la bugetele locale, potrivit Constituției României (art. 29-30), Legii Cultelor nr. 489/ 2006, OG 82/ 2001 și HG nr. 1470/ 2002. Autoritățile statului român au înțeles necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului ca necesitate practică, dar și ca simbol al demnității și unității naționale prin adoptarea în unanimitate a Legii Catedralei nr. 261/ 2005, precum și ca o reparație morală pentru bisericile demolate sau translate din București pentru a construi în locul lor Casa Poporului”, precizează Patriarhia.
În comunicat se menționează că în art. 1 alin. (2) al acestei legi se prevede că fondurile necesare construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvern, în limita alocărilor bugetare anuale, precum și de organele administrației publice locale.
Patriarhia apreciază că, în acest context, aprobarea inițiativei legislative a lui Remus Cernea ar constitui „o discriminare între Catedrala Mântuirii Neamului și orice alt lăcaș de cult, al oricărui cult religios recunoscut din România, sprijinit financiar de către stat”.
Reprezentanții Patriarhiei Române mai precizează că o astfel de construcție este o necesitate de ordin practic atât în ceea ce privește spațiul din Sfântul Altar, cât și spațiul destinat credincioșilor.
„Catedrala patriarhală de pe Dealul Mitropoliei, construită în urmă cu peste 350 de ani (1656-1658) ca biserică de mănăstire, având doar provizoriu statutul de catedrală, stabilit de patriarhul Miron Cristea în anul 1925, nu mai corespunde astăzi cerințelor liturgice, pastorale și de reprezentare ale Bisericii Ortodoxe Române. Dacă până în anul 1990 Sfântul Sinod era format doar din 12 membri, în prezent numărul ierarhilor este de 53. În același timp, capacitatea actualei Catedrale patriarhale din Dealul Mitropoliei este de aproximativ 500 de persoane, situație în care numeroși credincioși sunt nevoiți să participe la Sfânta Liturghie aflându-se în exteriorul acesteia, de multe ori în condiții de vreme nefavorabilă”, menționează sursa citată.
Potrivit sursei citate, viitoarea Catedrală patriarhală va fi un obiectiv arhitectural și turistic important pentru București, „singura capitală europeană care nu are încă o Catedrală reprezentativă pentru credința majorității locuitorilor săi”.
„După cum sume importante de bani au fost alocate de la bugetele de stat centrale și locale pentru Biblioteca Națională, Teatrul Național și Arena Națională, obiective reprezentative din București, deși nu toți cetățenii merg la bibliotecă, teatru sau stadion, tot astfel este justificat și sprijinul financiar de la stat pentru Catedrala Mântuirii Neamului”, se menționează în comunicat.
Patriarhia arată că o astfel de construcție este un proiect vechi de peste 130 ani. După Războiul de Independență din anul 1877, când bulgarii au hotărât construirea Catedralei Alexandru Nevski din Sofia, regele Carol I (1866-1914) a promulgat Legea nr. 1750/ 1884 în care se preciza necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București.
„În prezent, proiectul a devenit o realitate, construcția este avansată și poate fi finalizată până în anul 2018. Afirmația domnului deputat Remus Cernea că obiectivul Catedrala Mântuirii Neamului nu ar trebui să se mai afle în programul România 100, menit să marcheze, în anul 2018, o sută de ani de la constituirea Statului unitar Român, arată lipsa de respect și de adeziune a domnului Remus Cernea față de istoria și credința poporului român”, precizează Patriarhia.
Sursa citată menționează că „atitudinea ostilă” a lui Remus Cernea față de noua Catedrală s-a manifestat și în anul 2007, când Asociația Solidaritate pentru libertate de conștiință a pierdut definitiv și irevocabil în fața instanțelor judecătorești o acțiune în contradictoriu cu Patriarhia Română.
„Ca și atunci, și în prezent citatele trunchiate din legislație au devenit o regulă în slaba argumentare a domniei sale. De exemplu, domnul Remus Cernea ignoră cu bună știință mențiunea explicită din Legea cultelor nr. 489/ 2006, potrivit căreia cultele religioase recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului pentru cheltuielile privind… construcții noi (art. 10 alin 6). În schimb, acesta încearcă să deducă din neutralitatea statului (inclusiv față de ideologiile atee) o interdicție a autorităților de a acorda sprijin cultelor recunoscute, potrivit reglementărilor existente”, mai arată reprezentanții Patriarhiei.
Deputatul independent Remus Cernea a înregistrat pe 10 noiembrie, la Senat, o propunere legislativă pentru modificarea OUG 19 din 2005 privind realizarea Catedralei Mântuirii Neamului astfel încât fondurile destinate construirii ansamblului arhitectural să fie asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, fără contribuții din bugetele Ministerului Culturii și Cultelor, autorităților administrației publice locale ori alte altor instituții publice.
Citeşte şi Remus Cernea cere ca finanţarea Catedralei Mântuirii Neamului să nu se mai facă din bani publici