Patriarhul Daniel, în vizită pe şantierul Catedralei Neamului. CUM ARATĂ ACUM cel mai mare lăcaş de cult din România FOTOGALERIE

La eveniment au asistat şi circa 2.500 de tineri, veniţi din diferite ţări ale lumii, participanţi la Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din Toată Lumea (ITO 2016), organizată de Arhiepiscopia Bucureştilor şi Patriarhia Română, în contextul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox.

Programul ITO 2016 a cuprins şi un concert în aer liber,în weekend, în Parcul IOR din Capitală, unde au cântat Elena Gheorghe, Smiley şi trupa Bere Gratis.

Cu această ocazie, agenţia de ştiri a Patriarhiei Române a publicat mai multe imagini din interiorul Catedralei Mântuirii Neamului care arată stadiul actual al lucrărilor. 

Catedrala Neamului a depăşit înălţimea unui bloc de 12 etaje. Cât se va mai construi până la sfârşitul anului

Catedrala Mântuirii Neamului, cel mai mare lăcaş de cult din România ce va fi vizibil din orice punct al Capitalei, a depăşit după aproape trei ani de lucrări, de când a ajuns la cota zero, înălţimea unui bloc de 12 etaje. Construcţia Catedralei Neamului a fost ridicată deja până la 36 de metri deasupra solului, la care se adaugă 22 de metri în subteran. DETALII, AICI. 

 După cum a declarat Patriarhului Daniel, Catedrala Neamului ar urma să fie deschisă pentru enoriaşi de Ziua Naţională, la 1 Decembrie 2018, până atunci fiind programate mai multe tipuri de lucrări, după cum urmează: 

– finalizarea lucrărilor de zidire la turlele secundare, cota +62,00 metri – aprilie 2017; 

– finalizarea lucrărilor de zidire la turla clopotniță, cota +75,5 metri – iulie 2017; 

– finalizarea lucrărilor de zidire la turla principală (Pantocrator), cota +106,00 metri – decembrie 2017; 

– structura metalică şi învelirea acoperișului – iunie 2018; 

– pictarea catapetesmei şi sfințirea Altarului noii Catedrale – 1 decembrie 2018;

– pictarea integrală a Catedralei – 2019-2024.

CITEŞTE ŞI Primarul Sectorului 5 vrea să dea jos gardul Parlamentului, dar nu poate din cauza Catedralei Neamului

Construcţia Catedralei Neamului, sprijinită financiar în cea mai mare parte din bani publici

Administraţiile locale din Bucureşti şi din ţară au fost solicitate, în ultimii şase ani, să sprijine financiar continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, cel mai mare lăcaş de cult din România. Sumele cerute au variat anul acesta, cel puţin la Bucureşti, între 10 milioane de lei la sectoare şi 15 milioane de lei la Primăria Capitalei, la care se adaugă contribuţia consiliilor judeţene din ţară şi a primăriilor din marile oraşe şi nu numai. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă spune că fondurile sunt insuficiente şi că a primit un procent de doar 5-6% din cât a solicitat. Amănunte, aici. 

CITEŞTE ŞI Cu câţi bani au contribuit bucureştenii la Catedrala Neamului în ultimii şase ani

Anul trecut, când Catedrala era ridicată în proporţie de 60%, se cheltuiseră 46 de milioane de euro. Acum urmează cea mai grea parte a construcţiei – turlele şi acoperişul, pentru care costurile estimate sunt de cel mult 45 de milioane de euro.

Clădirea Catedralei, situată peste cota zero va avea o lungime de 126,10 metri, o lăţime de 67,70 metri şi o înălţime de 120 de metri până la baza crucii de pe turla principală. Atunci când vor fi gata, Catedrala Mântuirii Neamului va oferi spaţii deosebit de generoase în interior, aici urmând să încapă aproximativ 5.000 de oameni.

De asemenea, lăcaşul de cult a fost proiectat să reziste la un cutremur foarte mare, de 8,5 grade pe Richter, fiind prevăzut şi cu adăpost antiatomic. Catedrala Mântuirii Neamului va fi dotată de asemenea cu săli polivalente şi apartamente de protocol pentru preoţi, precum şi un heliport. 

DE CE a fost ales Dealul Arsenalului pentru construcţia Catedralei Neamului. Compromisul făcut de Patriarhia Română

Catedrala Mântuirii Neamului, cel mai mare lăcaş de cult din România, care va fi vizibil din orice punct al Capitalei, se află în prezent în construcţie în Dealul Arsenalului, în spatele Casei Poporului. Puţini sunt cei care ştiu însă că, de-a lungul timpului, au fost propuse alte trei amplasamente, respectv Piaţa Unirii în 1999, Piaţa Alba-Iulia în 2001 şi Parcul Carol în 2004, care au fost refuzate. Mai multe, aici.