Patronatele şi sindicatele din industria alimentară cer demisia ministrului Mediului

„Din punctul nostru de vedere este cel mai puternic „scandal” pe care l-a avut România în ultimii 7-8 ani. Astăzi am primit bomboana pe colivă pentru că 25 ianuarie a fost data limită pentru depunerea hârtiilor la MMAP pentru obligațiile de plată, iar la sfârșitul săptămânii trecute am mai primit o altă veste ‘îmbucurătoare’, respectiv că unul dintre reciclatori a afirmat că toate cantitățile declarate în cursul anului trecut sunt false, în jur de 55.000 de tone. În bani, această cantitate reprezintă ca taxă de mediu 25 de milioane de euro, adăugată deja la cele 20 de milioane de euro, înseamnă că pe două luni ale anului trecut industria alimentară are de plată către MMAP circa 45 de milioane de euro”, a declarat, luni, într-o conferință de presă, președintele Romalimenta, Sorin Minea.

Acesta a subliniat că pentru anul viitor această suprataxă de 2 lei/kg de ambalaj stabilită prin OUG 196/2005 reprezintă un total de 230 — 250 de milioane de euro, bani care vor fi plătiți de cetățeanul român pe produsele alimentare, iar acel efect de reducere a TVA la alimente va dispărea pe parcusul acestui an.

Ministerul Mediului: Prin taxarea ambalajelor se încearcă evitarea infringementului

„Alături de această sumă se mai adaugă datoria din infringement pentru că România va fi în infringement pentru proasta gestionare și din informațiile doamnei ministru (Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului n.r.) aceasta va fi de 200.000 de euro pe zi, bani pe care îl va plăti tot contribuabilul. Cred că este o lege prost făcută, ce-i drept nu acum, ci în urmă cu 10 ani, este o lege prost urmărită de-a lungul timpului, care ni s-a spus că funcționează și care s-a dovedit nefuncțională și prin care s-au făcut tot felul de fraude. Potrivit acestei legi pentru a nu plăti taxa de 2 lei care este o penalitate, trebuia să devenim contribuabil la o Organizație de Transfer de Responsabilitate (OTR), am îndeplinit condițiile legii, am plătit 0,65 lei pe kg acestor firme și acum aflăm că din cauza altor firme de reciclare care au fraudat piața, tot potrivit acestei legi, cei buni de plată suntem noi, cei care am fost cinstiți”, a explicat Minea.

Alte articole

Sistemul de garanție-returnare a ambalajelor se schimbă radical de anul viitor

O fostă colegă de la Ministerul Mediului scoate la iveală detalii despre activitatea profesională a lui Călin Georgescu: „A primit 400.000 de dolari, fără licitaţie publică. Şeful meu mi-a zis direct: taci şi execuţi ce spune Georgescu!”

Șeful Romalimenta a afirmat că a solicitat ministrului Mediului reglarea acestor probleme care vor duce industria alimentară și agricultura României „într-un faliment coordonat”, fără a primi însă niciun răspuns.

„Lipsa de dialog de care a dat dovadă este unică în istoria României. Este prima dată când nu avem dialog constructiv, de aceea ne-am permis să spunem că managementul acestei situații a fost execrabil și îmi asum acest termen”, a spus Minea.

Alimentele s-ar putea scumpi cu 30%. Negocierile dintre producători şi Ministerul Mediului au eşuat

Totodată, președintele federației din industria alimentară consideră că în urma acestor penalități producătorii vor fi nevoiți să majoreze prețurile produselor alimentare, „care nu vor apărea peste noapte, însă cele mai perverse scumpiri sunt cele care depășesc realitatea”.

„Tot ce se acumulează în perioada până ajungi la prețul nou se încarcă în prețul care va apărea. Aceste modificări nu sunt scumpiri pentru că nu îmi pun eu profit, sunt taxe și impozite către stat, deci se vor duce în costuri. Fiecare firmă le va arunca în piață când va crede că este oportun și vă spun că până la sfârșitul verii le veți găsi fără niciun fel de problemă. Dacă nu moare industria până atunci și vom găsi doar produse din import”, a adăugat Minea.

În opinia lui Minea, un ministru tehnocrat trebuie să ia decizii corecte pentru lucrurile pe care le cunoaște, deoarece dacă era numit politic, atunci se intervenea politic. „Din acest punct de vedere, fiind un ministru tehnocrat, eu am încercat să îi explic logic situația, dar am constatat că ministrul actual al Mediului nu este tehnocrat ci birocrat, adică unul care iubește biroul, pentru că nu înțelege”, a menționat Minea.

La rândul său, directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe, a afimat că în condițiile acestui blocaj, Corpul de Control al premierului ar trebui să se miște extrem de repede. „Știm că domnul prim-ministru are exercițiul schimbatului miniștrilor la ceas de noapte, poate își asumă interimatul la Ministerul Mediului ca să avem cu cine discuta. Avem nevoie de soluții pentru a debloca situația pentru că toată lumea ne întreabă ce facem cu ambalajele”, a adăugat Ovidiu Gheorghe.

În context, Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, a reiterat că majorarea prețurilor va duce la vânzări mai mici și în consecință la disponibilizări. „Lucrurile sunt foarte grave. În momentul de față societățile mici și mijlocii pot dispărea, iar această doamnă ministru a Mediului, din punctul nostru de vedere, al sindicatelor, și nu cred că este singură în acest Guvern, este sau incompetentă sau rău intenționată. Dacă este incompetentă să plece la Bruxelles, dacă este rău intenționată, este foarte grav. Asta înseamnă că am scăzut TVA la produsele alimentare, piața a început să funcționeze, consumatorul a fost mai mulțumit, dar au venit băieții de la Bruxelles și neimplicarea doamnei ministru pentru rezolvarea acestei situații conduce la distrugerea nu doar a industriei alimentare”, a spus Frumosu.

Ministerul Mediului preciza, într-un comunicat în 21 ianuarie, că intenția autorităților din domeniu nu este de a aplica penalități pentru fiecare kilogram de deșeu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem funcțional de management al deșeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situație a unui infringement pe această temă, caz în care penalitățile europene ajung și la 200.000 euro pe zi.

„Riscul declanșării procedurii de infringement în domeniul deșeurilor de ambalaje a fost evidențiat de controalele fiscale derulate de Administrația Fondului pentru Mediu la Organizațiile de Transfer de Responsabilitate (OTR) angajate de agenții economici pentru recuperarea deșeurilor de pe piață. Controalele desfășurate în 2015 au identificat o serie de nereguli în acest sistem, dintre care cea mai gravă se referă la raportarea de către OTR a unor cantități fictive de deșeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Ca atare, AFM a aplicat penalități fiscale pentru șase din cele zece OTR-uri din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Dincolo de ceea ce a dispus AFM, cazul a fost trimis mai departe și Parchetului General, pentru verificare și stabilirea măsurilor, conform legii’, a declarat Corina Lupu, secretar de stat în MMAP pentru domeniul Mediu.

De altfel, potrivit comunicării oficiale a Parchetului General, potențialul prejudiciu al acestor activități depășește 54 de milioane de euro.

Conform legii, orice agent economic care pune pe piață produse ambalate este obligat să recupereze deșeurile de ambalaje rezultate în urma consumului. Legea este valabilă pentru orice țară a Uniunii Europene, nu doar în România. Pentru asumarea acestei responsabilități, agenții economici se pot organiza în cadrul unor structuri asociative de tip organizație de transfer de responsabilitate sau își pot recupera deșeurile puse pe piață prin resurse proprii.

Dacă agenții economici nu-și îndeplinesc țintele asumate, aceștia sunt obligați legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei/kilogram pentru cantitățile de ambalaje nereciclate. Această contribuție este necesară pentru: a descuraja depozitarea deșeurilor la groapă, a optimiza activitatea de reciclare a agenților economici, dar și pentru a finanța prin AFM proiecte de colectare selectivă a deșeurilor, proiecte care le vin în sprijin.

Legislația privind obligațiile de reciclare este în vigoare în România de mai bine de 10 ani. În tot acest timp, au fost înființate și autorizate zece Organizații de Transfer de Responsabilitate (OTR).