Legea anti-cerșetorie din Elveția i-a revoltat pe toți cei care obișnuiau să ceară bani pe stradă. Printre cei care au atacat în instanță această nouă lege se numără și patru cerșetori români.
Noile reglementări au fost adoptate în decembrie 2024. Cei care au atacat legea anti-cerșetorie în instansă sunt: un bărbat fără adăpost din Lausanne, patru cerșetori români care locuiesc în regiunea Lausanne de mai mulți ani și își câștigă existența din cerșit, fostul consilier național Luc Recordon, pastorul Hélène Küng și Véra Tchérémissinoff și președintele organizației Opre Rrom.
Potrivit avocatului reclamanților, noua lege încalcă o serie de drepturi fundamentale, printre care libertatea personală, libertatea economică, libertatea de exprimare și libertatea de opinie.
Citește și Cât câștigă cerșetorii români pe străzile Londrei în preajma sărbătorilor de iarnă
Așa cum era, însă, de așteptat, judecătorii de la Curtea Constituțională au respins aceste argumente. În motivarea deciziei, instanța a precizat faptul că dependența economică de cerșetorie este irelevantă în contextul legal contestat. De asemenea, au considerat că legea nu aduce atingere libertății de opinie și de exprimare a reclamanților, potrivit publicației 24 Heures, citată de stiridiaspora.ro.
Referitor la argumentul privind restrângerea libertății religioase, invocat de fostul consilier național, pastor și președintele Opre Rrom, Curtea a decis că noua lege nu îi va împiedica să ofere ajutor financiar cerșetorilor. Judecătorii au menționat că persoanele care practică cerșetoria vor avea suficiente alternative pentru a solicita donații în zonele amenajate ale cantonului.
Judecătorii au clarificat că cerșetoria va rămâne permisă în majoritatea spațiilor publice, inclusiv în centrele orașelor. Legea va permite solicitarea de donații în apropierea școlilor, creșelor, locurilor de joacă, băncilor, oficiilor poștale, bancomatelor și parcomatelor, cu condiția ca cerșetorii să nu se afle „în imediata apropiere” a acestora.
De asemenea, cerșetoria va fi autorizată în fața unităților publice, a clădirilor rezidențiale și de birouri, a clădirilor și instalațiilor publice, a magazinelor, a unităților medicale și de îngrijire, a muzeelor, teatrelor și cinematografelor, cu singura restricție de a nu se afla chiar în fața intrării în aceste clădiri.
„Perimetrul în care cerșitul nu este permis este, prin urmare, foarte limitat și clar delimitat”, au concluzionat judecătorii Curții Constituționale.
Pierre-Antoine Hildbrand, consilierul municipal pentru securitate din Lausanne, a fost de acord cu decizia Curții Constituționale.
„Sperăm că legea va intra în vigoare rapid. Chiar dacă un recurs la Curtea Federală rămâne posibil, sper că efectul suspensiv nu va fi acordat. De îndată ce legea va intra în vigoare, poliția va putea în sfârșit să acționeze”, a declarat oficialul.