Aceste „pioniere” au fost alese la ultimele alegeri legislative din 2011, pe când nu îşi acopereau capul, pe listele Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, provenind dintr-o mişcare islamistă) condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, care a abolit recent interdicţia purtării vălului islamic impusă funcţionarelor. În această perspectivă au decis deputatele să vină la o şedinţă, care a început la ora 12.00 GMT (14.00, ora României) în Parlament, considerat un loc public.
Problema vălului este o problemă cu o puternică încărcătură simbolică în Turcia, unde cristalizează clivajul dintre laici şi susţinătorii islamului politic, care invocă libertatea de cult, scrie Mediafax.
Începând din 1999, nicio parlamentară nu a mai purtat vălul în această incintă. La acea vreme, Merve Kavakçi, aleasă pe o listă proislamistă, a fost obligată să părăsească sala, huiduită de deputaţi, fără să poată să depună jurământul şi să îşi exercite demnitatea în care a fost aleasă.
Alesele din cadrul AKP care purtau vălul islamic şi se aflau în sală au participat la pelerinajul de la Mecca, unul dintre pilonii islamului, şi au decis după aceea să poarte vălul pentru prima dată în viaţa lor.”Aştept ca toată lumea să îmi respecte decizia. Vălul este o problemă între credincios şi Allah”, a declarat una dintre ele, Gönül Bekin Sahkulubey, citată de presă.
Opoziţia prolaică din Legislativ, condusă de către Partidul Republican al Poporului (CHP), a denunţat o „campanie politică” AKP înaintea alegerilor municipale din martie 2014.”Puterea îşi aminteşte de religie doar atunci când se profilează alegeri la orizont”, a criticat Muharrem Ince, un influent dputat din cadrul CHP.”Ce vom face dacă deputatele se prezintă în sală purtând burqa?”, s-a întrebat Engin Altan, tot din cadrul CHP.
Citeşte şi Polemică în Turcia, după o teză SCANDALOASĂ. De ce ar trebui INTERZISĂ ieşirea GRAVIDELOR în public
Purtarea vălului era, altădată, strict interzisă în cadrul funcţiei publice, o interdicţie pe care Erdogan a anulat-o la începutul lui octombrie. Şeful Guvernului a apărat miercuri seara poziţia deputatelor, afirmând că nu fac altceva decât să-şi respecte religia, respingând orice acuzaţii de politicianism.
În ultimul deceniu, de când a venit AKP la putere, instituţiilor care erau bastioanele laicităţii, ca armata şi poliţia, le-au fost anulate prerogativele prin reforme guvernamentale. Caracterul laic al statului este înscris în continuare în Constituţia turcă şi este moştenirea capitală a celui pe care turcii îl consideră părintele naţiunii, Mustafa Kemal Atatürk.
Potrivit sondajelor de opinie, turcii au devenit mai conservatori în perioada puterii AKP, iar aproximativ două treimi dintre femei poartă vălul islamic.