PDL cere Avocatului Poporului să conteste constituţionalitatea Codului Insolvenţei

În articolul incriminat se stipulează: „În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare, se suspendă licenţa audiovizuală, în sensul Legii nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. În planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anumit serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”.

Potrivit PDL, prevederea este contrară unor articole din Constituţie. Primul este articolul 1 alin. 4, potrivit căruia „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor”. Democrat-liberalii consideră că Guvernul încearcă să uzurpe din atribuţiile Consiliului Naţional al Audiovizualului care este, potrivit legii, autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale.

În al doilea rând ar fi încălcat articolul 16, alin. 1 care prevede că „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. Coroborând articolul cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, juriştii PDL argumentează că principiul egalităţii în faţa legii se aplică şi persoanelor juridice, iar Ordonanţa încalcă acest principiu prin faptul că introduce o prevedere specială şi discriminatorie pentru debitorii din domeniul audiovizual.

Apoi este invocat articolul 31, alin. 1 din Constituţie: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”. „Apreciem că suspendarea unei licenţe audiovizuale pe motiv de insolvenţă a deţinătorului acestei licenţe contravine celei din urmă obligaţii a Guvernului care decurge din garantarea unui drept fundamental al cetăţenilor, garantat potrivit Constituţiei. Procedura insolvenţei, pentru a corespunde prevederilor Constituţiei, trebuie să privească doar activitatea economico-financiară a debitorului şi nu activitatea sa prin care se manifestă libertatea de exprimare şi dreptul la informaţie. Suspendarea licenţei aduce atingere dreptului la informaţie prin faptul că, difuzarea limitată a unor programe, în condiţiile stabilite de creditor (statul), poate duce la controlul asupra conţinutului editorial al unui mijloc de informare privat supus procedurii insolvenţei”, se arată scrisoarea adresată de PDL Avocatului Poporului.

Până la adoptarea ordonanţelor de urgenţă de către Parlament şi tranformarea lor în legi, Avocatul Poporului este singura instituţie care le poate ataca la Curtea Constituţională.

Prevederile Codului Insolvenţei au fost contestate, luni, şi de către Uniunea Judecătorilor din România care a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Avocatul Poporului în vederea supunerii Codului insolvenţei controlului de constituţionalitate în faţa Curţii Constituţionale.

UNJR afirmă că adoptarea unui cod juridic, aşa cum este Codul insolvenţei, prin ordonanţă de urgenţă este „un act fără precedent”, întrucât ar încălca dispoziţiile art.115 din Constituţia României, ce limitează situaţiile în care Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă.

„Noul Cod al insolvenţei este un act normativ de o importanţă deosebită, cu implicaţii majore asupra desfăşurării activităţii economice, astfel că prevederile acestui act normativ necesitau adoptarea sa ca proiect de lege, precedată de o dezbatere publică reală şi urmată de o dezbatere în forul legislativ, pentru a se asigura că prevederile din noul cod vor fi aplicate în mod unitar şi vor duce la o mai bună administrare a procedurilor de insolvenţă”, se arată într-un comunicat al UNJR, citat de Agerpres.

UNJR mai reclamă faptul că Executivul a decis să adopte Codul insolvenţei „fără a organiza o dezbatere publică reală”, cu instituţiile ce trebuie să asigure aplicarea corectă, unitară şi eficientă a dispoziţiilor din Cod, şi anume sistemul judiciar şi practicienii în insolvenţă.

„Întâlnirile organizate la Ministerul Justiţiei pe tema noului Cod al insolvenţei au avut loc în timpul vacanţei judecătoreşti, iar la acestea au participat extrem de puţini judecători specializaţi în acest domeniu. În condiţiile în care acest cod va intra în vigoare în termen de 20 de zile, este absolut evident că aprofundarea lui de către judecătorii sindici şi practicienii în insolvenţă nu va putea fi făcută în mod temeinic, astfel încât să poată fi asigurată aplicarea lui în mod unitar”, precizează comunicatul.

De asemenea, UNJR acuză Guvernul că ar fi încălcat principiul transparenţei, adoptând un act normativ într-o formă ce a suferit modificări faţă de cea iniţială ce a fost afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei, şi a creat astfel „suspiciuni în legătură cu motivaţiile reale ale adoptării acestui act normativ”.

Potrivit UNJR, „o serie de prevederi din noul cod ridică serioase probleme de constituţionalitate” cum ar fi dispoziţiile referitoare la aplicarea noului cod şi pentru procedurile de insolvenţă deschise anterior.

Totodată, UNJR solicită Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Parlamentul României, pentru ca în temeiul art.76 din Constituţie să fie supusă dezbaterii în Parlament, în procedură de urgenţă, ordonanţa de adoptare a Codului insolvenţei.

De asemenea, cere Ministrului Justiţiei să explice public motivele pentru care a avizat acest act normativ fără a realiza un studiu de impact asupra sistemului judiciar, precum şi care sunt măsurile de ordin administrativ şi logistic pe care le-a luat pentru a asigura implementarea dispoziţiilor din noul cod al insolvenţei.