PE cere Olandei să ia măsuri în cazul site-ului PVV: Este o ruşine în secolul XXI

O rezoluţie comună a mai multor grupuri politice, pe această temă, va fi supusă votului în sesiunea plenară de joi.

Joseph Daul, preşedintele PPE, a luat cuvântul după intervenţiile din debut ale comisarului Viviane Reding şi ministrului olandez al Afacerilor Europene, Nicolai Wammen.

„Muncitorii europeni nu contribuie doar la economia Olandei, ci ei au contribuit la economia întregii UE. Sărbătorim a 20-a aniversare a pieţei unice şi este evident că şi companiile olandeze au beneficiat de pe urma pieţei unice ca celelalte state membre şi au profitat de piaţa muncii din statele est-europene. Iar din 1993 (n.r. – data creării pieţei unice), aceste companii au investit miliarde în Polonia, în România. Sunt cei mai importanţi investitori străini din România. Şi, în acest context, întrebarea mea este: «Care este mesajul pe care îl transmite premierul olandez prin refuzul de a se distanţa?» Vrea el să spună că piaţa unică este doar despre servicii şi nu despre forţa de muncă, că există muncitori buni şi muncitori răi în funcţie de ţara care le-a emis paşaportul? Piaţa unică nu este un drum cu sens unic. Iar regulile sale se aplică tuturor serviciilor şi muncitorilor”, a spus Daul, primul dintre liderii grupurilor politice din PE care a luat cuvântul.

El a apreciat că „rasismul, discriminarea şi xenofobia au dus la cele mai atroce pagini negre” din istoria Europei. „Există în această sală oameni ai căror părinţi au murit acum 60 de ani luptând pentru libertatea Europei şi a Olandei. Putem fi de bun-simţ dacă tăcem şi nu răspundem incitării la ură din partea anumitor partide?”, a comentat el.

Alte articole

Diana Șoșoacă a făcut scandal în Parlamentul European, după ce a spus că este „Regina TikTok”: „Înainte să vină dl. Georgescu dețineam recordul de vizualizări”

După Belgia, şi Olanda dă undă verde aderării României şi Bulgariei la Schengen pe cale terestră

Al doilea a vorbit Hannes Swoboda, liderul S&D, care a amintit că atât acţiunea PVV de a deschide acest site, cât şi lipsa de reacţie a Guvernului olandez sunt „inacceptabile”.

„De zeci de ani încercăm să creăm o nouă Europă, una fără graniţe, în care toată lumea să se simtă ca acasă. (…) Azi, nu mai există Est sau Vest. Eu cred că există o Europă unită, pe care vrem să o promovăm şi să oferim posibilitatea cetăţenilor europeni de a se aşeza, munci şi trăi oriunde doresc”, a spus Swoboda.

Liderul S&D a amintit că tot Olanda este singurul stat membru care, în continuare, blochează accesul Bulgariei şi al României la Spaţiul Schengen.

„În continuare cerem Guvernului olandez să se distanţeze cât se poate de clar de acest site, de acest demers discriminatoriu. E important ca în momentul de faţă Guvernul olandez să se pronunţe împotriva rasismului, împotriva discriminării”, a spus Swoboda.

La rândul său, liderul ALDE, grup din care fac parte două partide liberale din Olanda, inclusiv formaţiunea premierului Mark Rutte, şi-a exprimat „dispreţul” faţă de iniţiativa PVV.

„Grupul meu nu are decât dispreţ de manifestat faţă de iniţiativa domnlui Wilders. Ni se pare de neacceptat, este o ruşine că în sec al XXI-lea este încă posibil aşa ceva”, a spus Verhofstad.

„Motivul real al acţiunii domnului Wilders este că brusc, în ianuarie, şi-au pierdut sprijinul popular, au pierdut 7 procente pentru prima oară. Dânsul a criticat-o pe regina Beatrix pentru că în Oman a purtat o eşarfă pe cap. Olandezilor nu le-a picat bine. Prin urmare, el a căutat un ţap ispăşitor. De data aceasta au fost est-europenii şi a pus posibilitatea pe site-ul său ca cetăţenii să se plângă de est-europeni, de români şi de bulgari”, a adăugat Verhofstadt.

El a subliniat că „atitudinea Guvernului olandez este de neacceptat” şi a precizat că a vorbit personal cu premierul Rutte pe această temă.

„Ce se întâmplă în Olanda nu e un fenomen unic, dar e poate cel mai grav din Europa. Mă gândesc la candidatul Sarkozy, în Franţa, care încearcă să stigmatizeze imigranţii şi încearcă să pună în pericol acquis-ul Schengen şi să intimideze partenerii europeni. Şi acesta este un comportament care nu poate fi acceptat. Nu trebuie să mascăm lucrurile. Trebuie să denunţăm fapte precum cele care se pretrec în Franţa şi Olanda”, a spus Guy Verhofstadt.

El a apreciat că ar fi necesară o declaraţie a autorităţilor din Olanda care să spună că acest lucru nu este acceptabil. Liderul ALDE a fost întrebat dacă nu consideră incorectă critica sa în condiţiile în care partidul premierului Rutte face parte din grupul ALDE, dar şi din coaliţia de guvernare de la Haga, care nu s-a distanţat de gestul partidului PVV, condus de Gert Wilders.

„Hans van Bale (n.r. – liderul delegaţiei olandeze a partidului premierului Rutte în ALDE) s-a distanţat clar şi i-a cerut prim-ministrului Rutte să se delimiteze şi am remarcat că partidele din coaliţie din Olanda nu îndrăznesc să se distanţeze de aşa ceva”, a replicat Verhofstadt.

Ulterior a vorbit, în numele grupului Verzilor, europarlamentarul olandez Marije Cornelissen. Ea a spus că „prim-ministrul olandez Rutte nu-şi îndeplineşte responsabilităţile, pentru că este de responsabilitatea lui să condamne această iniţiativă, pentru că stigmatizează şi discriminează cetăţenii est-europeni”.

„Este responsabilitatea lui să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale UE, printre care dreptul la libera circulaţie. S-a pus singur la colţ, pentru că a spus că nu va condamna acest demers”, a spus Cornelienssen, apreciind că această situaţie este „o înfrângere pentru reputaţia lui Rutte şi pentru cea a Olandei”. „Trebuie să-şi schimbe politicile. Dacă nu, se va simţi foarte bine alături de politicieni ca Silvio Berlusconi”, a comentat ea.

Eurodeputatul olandez Peter Van Dalen a luat cuvântul în numele grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). „PVV are un singur membru, şi anume Gert Wilders. Se vorbeşte despre PW. Ce înseamnă asta? Partidul lui Wilders. Cred că Wilders s-a născut şi a zis la un moment dat «Gata, lucrurile nu merg în Olanda şi o să le repar eu». Wilders poate să spună că el e singurul membru al partidului. Acest partid nu face nimic altceva decât să spună că nimic nu e bun”, a comentat Van Dalen.

El a criticat însă, asemenea celorlalţi vorbitori, şi atitudinea premierului Mark Rutte.

„Premierul ar fi trebuit să condamne această pagină de Internet care nu face altceva decât să stigmatizeze est-europeni. Dacă premierul olandez îşi făcea treaba, nu trebuia să organizăm această dezbatere. Din păcate, prim-ministrul olandez simte că depinde de partidul lui Wilders şi nu face altceva decât să îl sprijine. Iar dacă Rutte făcea lucrurile aşa cum trebuia, astăzi nu s-ar fi ajuns la această situaţie”, a spus el.

Critici la adresa premierului olandez a exprimat şi Marie Christine Vergiat, din partea grupului GUE/NGL. Ea a criticat însă lipsa de acţiune la nivelul Comisiei Europene. „Nu credeam că nu va acţiona Comisia. Comisia este gardian al tratatelor, iar nediscriminarea face parte din drepturile fundamentale. Constat aşadar că unele drepturi sunt mai importante decât altele”, a spus ea.

„Hai să trecem la fapte, nu doar să vorbim. E chiar timpul să facem ceva”, a îndemnat Vergiat.

Eurodeputatul polonez Jacek Olgierd Kurski a luat cuvântul în numele EFD, exprimându-şi la rândul său dezaprobarea faţă de gestul Guvernului olandez de a nu condamna site-ul discriminatoriu al PVV.

„N-am o problemă cu stigmatizarea hoţilor, a vandalilor şi a huliganilor, dar numai şi numai pentru că sunt infractori, nu pentru că sunt români, sau polonezi sau bulgari. Acest portal stârneşte nişte demoni ai trecutului şi creează ideea că există cetăţeni de categoria a doua”, a spus el.

„E scandalos ce face Guvernul olandez. Înţeleg că Guvernul olandez este ostaticul politic al acestei formaţiuni, dar nu se pot încălca valori fundamentale”, a mai spus el, cerând PE „să acţioneze ferm, astfel încât acest site să fie închis”.

Singurul care a făcut notă discordantă cu ceilalţi vorbitori a fost un europarlamentar olandez neafiliat, Auke Zijlstra, membru al PVV, partidul care a lansat site-ul.

El a spus că 300.000 de cetăţeni din Europa centrală şi de Est au venit în Olanda din cele 12 noi state membre. „Mulţi au probleme legate de locuinţă, ocupare şi şomaj. Infracţionalitatea în rândul acestor cetăţeni sporeşte. Peste 100.000 de astfel de plângeri au fost înregistrate pe site-ul PVV. Mulţi dintre cei care au venit în Olanda sunt infractori, iar cetăţenii olandezi sunt în mod normal sătui de aceşti infractori. Şi de aici reacţia cetăţenilor din Olanda”, a comentat el.

Eurodeputatul a criticat şi activitatea PE, punând sub semnul întrebării nevoia existenţei unei astfel de instituţii. „Nu vorbim despre dorinţele cetăţenilor europeni, ci despre site-uri Internet. Dumneavoastră nu ascultaţi ce doresc cetăţenii europeni. (…) Elita bruxelleză are un vis care e de fapt un coşmar pentru cetăţenii europeni, un coşmar care explodează ca o bulă de săpun şi ne loveşte în faţă. Cetăţenii au înţeles că Bruxellesul nu face nimic şi prin urmare e timpul să renunţăm la PE”, a spus el, fiind aplaudat de câţiva eurodeputaţi olandezi.

În cadrul dezbaterii au mai luat cuvântul, conform procedurii, comisarul pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, Viviane Reding, şi ministrul danez al Afacerilor europene, Nicolai Wammen.

Ministrul danez al Afacerilor Europene, Nicolai Wammen, a declarat că „nediscriminarea trebuie să fie regula, oricare ar fi originea cetăţenilor”, el adăugând însă că preşedinţia daneză nu a avut ocazia de a analiza modul în care statele membre au privit site-ul PVV.

La rândul său, vicepreşedintele CE, Viviane Reding, comisar pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, a declarat, marţi, în Parlamentul European, că există îngrijorări serioase la nivelul Comisiei faţă de site-ul PVV şi a cerut autorităţilor olandeze o anchetă completă asupra legalităţii acestuia.

„Sunt bucuroasă că am auzit liderii dintr-un spectru foarte larg unindu-şi forţele pentru a condamna. Cred că putem fi mândri, azi, de PE”, a spus ea.