Necesitatea introducerii unor reguli mai dure cu privire la lucrătorii detașați se află în centrul unei dispute în interiorul Uniunii Europene, unele state, precum Franța, acuzând țările membre din estul Europei că fac din detașarea lucrătorilor un instrument de dumping social, în timp ce statele est-europene le acuză pe cele occidentale de protecționism.
”Această revizuire este indispensabilă, există o urgență absolută”, a spus Morin-Chartier, reprezentantă a partidului francez Republicanii, susținând că este pe cale să ‘construiască o majoritate’ în interiorul co-legislativului european pe acest subiect.
Proiectul de reformă, propus de către Comisia Europeană în martie 2016, vizează revizuirea condițiilor de detașare a lucrătorilor. Datând din 1996, cu opt ani înaintea extinderii masive către est a Uniunii Europene, regulile europene actuale sunt considerate desuete.
Citeşte şi Sute de locuri de muncă în Spania, vezi câţi bani poţi câştiga pe oră
Comisia pentru ocuparea forței de muncă a PE urmează să își prezinte poziția pe 16 octombrie, iar membrii Parlamentului European se vor pronunța în sesiunea plenară de la Strasbourg din 23 — 26 octombrie. La rândul lor, țările membre (Consiliul UE) își vor decide poziția pe 23 octombrie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni ai muncii, găzduită de Luxemburg.
Următoarea etapă va fi reprezentată de negocierile asupra unui text final în așa-numitul ‘trilog’ — Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. ”Unul dintre punctele cele mai importante ale revizuirii directivei este ca noi să ne punem de acord asupra noțiunii de remunerație”, a subliniat co-raportoarea Elisabeth Morin-Chartier.
Lucrătorul detașat ar urma să primească nu numai salariul minim din țara în care este trimis, ci și toate primele prevăzute pentru munca sa în țară (precum al 13-lea salariu, prime de risc etc.).