Viceprim-ministrului pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a dispus iniţierea proiectului de lege, care reprezintă un demers de descurajare a celor care racolează, călăuzesc şi transportă persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, arată MAI într-un comunicat de presă transmis luni.
Potrivit proiectului de lege, traficul de migranţi săvârşit în scopul obţinerii unui folos patrimonial sau când se desfăşoară prin mijloace care pun în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea migrantului ori când acesta este supus la tratamente inumane, se va sancţiona cu o pedeapsă care poate ajunge până la 12 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi.
Totodată, prin modificarea propusă la articolul 263 din Codul Penal, minimul pedepsei pentru infracţiunea de trafic de migranţi creşte de la trei la cinci ani.
În acelaşi timp, proiectul prevede confiscarea specială a bunurilor care au fost folosite în orice mod pentru săvârşirea acestor infracţiuni sau a banilor rezultaţi din traficul de migranţi.
Majorarea limitelor de pedeapsă constituie o acţiune eficientă în scopul prevenirii şi combaterii traficului ilegal de migranţi pe calea terestră aeriană şi maritimă şi se subordonează în mod firesc măsurilor adoptate la nivel internaţional.
„Având în vedere obligaţiile asumate de România în materia cooperării internaţionale, a schimbului de informaţii precum şi altor măsuri corespunzătoare securizării frontierei de stat, este necesară contracararea cauzelor profunde ale migrării ilegale, în special acelea care sunt legate de tratarea cu umanitate şi respectarea drepturilor migranţilor, precum şi reducerea avantajelor pe care migrările internaţionale le aduc celor care intenţionează să profite de situaţia specială în care se regăsesc migranţii”, a precizat MAI în comunicat.
Guvernul a aprobat, în 16 septembrie, printr-o hotărâre, Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2015-2020 şi Planul de acţiune pe anul 2015, documente care au fost transmise Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în 17 septembrie, după şedinţa CSAT, că la Consiliul JAI pe tema migraţiei, ministrul de Interne va avea un mandat „foarte asemănător” cu cel de la ultima reuniune, România fiind solidară cu celelalte state membre UE, dar neputând considera cotele obligatorii o soluţie.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în 19 septembrie, că România îşi menţine poziţia privind numărul refugiaţilor pe care îi poate primi, adăugând că 1.785 este limita fizică, dar că îşi poate îmbunătăţi capacităţile în viitor, fiind nevoie de fonduri europene.
Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi, Germania, 31.443, iar Franţa 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.