Pensii 2022. Veste proastă pentru pensionarii cu venituri mai mici de 3000 de lei. S-a anulat majorarea!

Pensii 2022. Pensiile sub 3.000 de lei ar putea fi scutite de impozit, iar acest lucru se va întâmpla de anul viitor, spuneau surse politice în urmă cu câteva zile. Aproximativ un milion de pensionari ar putea câștiga până la 100 de lei în plus. În prezent, sunt scutiți de această măsură pensionarii cu pensia mai mică de 2.000 de lei.

Guvernul nu ar mai majora pensiile sub 3.000 de lei, conform unor informații pe surse transmise de Antena 3. Nu ar exista un consens în coaliția de guvernare în acest sens. Pachetul social anunțat în principal de PSD se pare că nu va mai cuprinde și această măsură, care oricum fusese anunțată de la 1 septembrie, care, de altfel, a trecut, fără a exista un anunț oficial.

Ce se întâmplă cu majorarea pensiilor. Premierul Ciucă și Ciolacu, anunț de ultimă oră pentru români

De altfel, acesta era un scandal mocnit în coaliția de guvernare, liberalii plângându-se de ”populismele” lansate de social-democrați în spațiul public. Declarațiile ministrului Marius Budăi nu au fost tocmai apreciate de premierul Nicolae Ciucă. Se pare că ministrul social-democrat a ieșit în spațiul public cu declarații despre majorarea salariului minim la 3.000 de lei, dar și despre majorarea pensiilor, fără a discuta măsurile în prealabil în coaliția de guvernare.

Alte articole

Pensii 2025. Câţi bani în plus va lua fiecare pensionar după indexare. TABEL după aplicarea formulei de calcul

EXCLUSIV Șeful Casei de Pensii, explicații pe înțelesul tuturor despre indexarea pensiilor în 2025: „Vom emite decizii”

Liberalii s-ar fi plâns premierului și liderului PNL că strategia de comunicare a PSD lovește tocmai în ei. Primii nemulțumiți ar fi fost Alina Gorghiu, Gigel Știrbu, Raluca Turcan și Dan Vîlceanu.

1.700 de lei, atât a fost pensia medie în România în luna august. În privința celor care au lucrat în agricultură, pensia medie este de doar 500 de lei. Sunt datele centralizate de Casa Națională de Pensii Publice.

România are aproape 4,8 milioane de pensionari, mai exact, 4,794 milioane, arată statisticile.

Pensii 2022. Pensia medie a fost de 1.700 de lei la sfârșit de august.

Din numărul total al pensionarilor, aproape 711.000 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie în cazul lor fiind de 508 lei. Pensie anticipată au încasat un număr de 8.800 de persoane, în cazul lor pensia medie fiind de 1.500 de lei.

Primesc pensie de invaliditate peste 400.000 persoane, cu pensie medie de aproape 800 de lei. Pensia de urmaş se acordă unui număr de 468.000 persoane, cu 900 lei pensia medie, în timp ce ajutor social au primit 159 pensionari, 400 de lei în medie.

Pensii 2022. Câți pensionari mai are România și ce pensii încasează

Un număr de 4.794.524 pensionari era înregistrat în august 2022 în România, iar pensia medie a fost de 1.734 lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Majorarea pensiilor, motiv de dispută între PNL şi PSD. Cu cât vor creşte până la urmă pensiile românilor de la 1 ianuarie

Dintre aceştia, 710.848 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 508 lei. Din numărul total al pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.823.507 persoane, dintre care 2.202.520 femei, în timp ce pensia medie se situa la 1.931 de lei.

Pensie anticipată au primit, în august 2022, un număr de 8.852 persoane (2.473 lei, pensie medie), pensie anticipată parţială 92.669 de persoane (1.790 de lei pensia medie) şi pensie de invaliditate 400.932 persoane (pensie medie de 790 lei), dintre care 44.471 persoane pentru gradul I de invaliditate (677 lei, pensie medie).

În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 468.405 persoane (908 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 159 pensionari (418 de lei în medie).

Casa Naţională de Pensii Publice vine cu informaţii despre situaţia în care plata pensiei se poate suspenda.

Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

· pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;

· pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, realizeaza venituri pentru care asigurarea in sistemul public de pensii este obligatorie, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;

· pensionarul de invaliditate sau copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat in oricare grad de invaliditate, ori soţul supravieţuitor, beneficiar al pensiei de urmaş,  incadrat in gradul I sau II de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă;

· pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;

· pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, realizeaza venituri pentru care asigurarea in sistemul public de pensii este obligatorie, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;

· pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, realizeaza venituri in baza unui contract de munca, raport de serviciu, contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil sau desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;

· copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, care a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;

· soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut;

· soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;