Pensii 2023. Parlamentul adoptă noi modificări la pensiile administrate privat. „A.S.F. analizează periodic posibilitatea elaborării de reglementări privind investirea activelor fondurilor de pensii administrate privat care să contribuie la flexibilizarea cadrului de investire, în scopul încurajării diversificării corespunzătoare a activelor fondurilor de pensii pentru a obţine randamente investiţionale echitabile ajustate în funcţie de risc”, este amendamentul aprobat în comisiile de specialitate.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174/2022 prin care se instituie modificarea şi completarea Legii nr.411/2004, a Legii nr.204/2006, precum şi a Legii nr.187/2011.
Scad pensiile în România! Anunțul îngrijorător care vizează milioane de români
Pensii 2023. Principalele modificări vizează stabilirea de principii privind regulile de investire şi atribuţiile directorilor de investiţii din cadrul administratorilor, stabilirea unui procent de 3% în situaţia în care statul român are deţineri sau participaţii în cadrul entităţilor de private equity, respectiv 5% în cazul în care fondurile de investiţii private de capital în care se investeşte sunt finanţate atât din fonduri alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ale statului român, stabilirea atribuţiilor structurii de management al riscului în cadrul administratorilor şi principiile privind modul de evaluare a activelor fondurilor şi responsabilitatea administratorilor, suplimentarea activităţilor privind administrarea unui fond de pensii, stabilirea obligaţiei administratorului de a deţine permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puţin 6 luni, instituirea obligaţiei de constituire la nivelul entităţii a unui comitet de investiţii format din membrii independenţi (care va adopta decizii pentru operaţiunile de investire/dezinvestire), precum şi a unui comitet de remunerare, stabilirea obligaţiilor aflate în sarcina conducerii administratorilor de fonduri de pensii de a defini şi supraveghea implementarea mecanismelor de guvernanţă care asigură gestionarea eficientă şi prudentă a acestora, stabilirea unui comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităţilor principale şi a celor secundare/conexe, introducerea obligaţiei respectării, în orice moment, pe parcursul activităţii, a condiţiilor de autorizare şi a celor de funcţionare, completarea cerinţelor de raportare şi transparenţă, stabilirea dreptului imprescriptibil al participanţilor şi al beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei private şi introducerea posibilităţii ca, în cazul declanşării procedurii de administrare specială, A.S.F. să poată desemna Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensii drept administrator special, în condiţiile stabilite prin reglementări, pentru asigurarea unui nivel suplimentar de siguranţă a sistemului de pensii private, în cazul în care niciun alt administrator nu îndeplineşte cerinţele legale în acest sens.
Legea a fost aprobată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 183 de voturi „pentru”, 79 „împotrivă” şi nouă abţineri.
O nouă categorie de vouchere: Cine va beneficia de banii de la stat
Pensii 2023. Cât au cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din BRD, al treilea jucător din sistemul bancar din România: 16,5%, adică 1,5 mld. lei. Spre comparaţie, la final de 2021 Pilonul II avea 16% din bancă, 15,7% la final de 2020, 10% la final de 2019
Viitorii pensionari ai României, adică acei salariaţi care în prezent contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar către un fond de pensii private Pilon II, adică în medie 900 de milioane de lei în fiecare lună, au o deţinere de 16,5% din BRD – al treilea jucător din sistemul bancar românesc după Banca Transilvania şi BCR.
Astfel, potrivit calculelor realizate de ZF din cele mai recente rapoarte ale Pilonului II, cele din decembrie 2022, investiţia celor şapte fonduri în acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti ale BRD era de 1,5 miliarde de lei, adică 16,5% din capitalul social al băncii. Spre comparaţie, la final de 2021 Pilonul II avea 16% din bancă, 15,7% la final de 2020 şi 10% la final de 2019, arată datele ZF. Potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar cu privire la deţinerile P2 în acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti publicate într-un articol pe 14 februarie, BRD ocupă locul cinci în clasamentul celor mai mari deţineri în funcţie de valoarea plasamentului.