Pensii 2023. Cu cât se taie pensiile, cine sunt românii care pierd între 31 şi 81% din bani. Top 10 scăderi

Pensii 2023. Senatul a votat, miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de lege al Guvernului privind pensiile speciale, cu amendamentele agreate în cadrul coaliţiei. Proiectul de lege a fost votat cu 79 de voturi pentru şi 37 împotrivă şi merge la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR astfel că de adoptarea legii depinde tranşa numărul trei de plată a fondurilor europene. Comisia Europeană şi Banca Mondială au transmis mai multe observaţii la lege.

Pensii 2023. Stiripesurse vă prezintă TOP 10 cele mai mari pensii de serviciu din România și procentul cu care urmează să scadă dacă legea intră în vigoare:

1. 50.359 de lei pensie în plată (65.824 de lei venit net la data pensionării) – scade cu 31%

2. 46.827 de lei pensie în plată (14.989 de lei venit net la data pensionării) – scade cu 68%

Alte articole

Bonus de 55.000 de lei la pensie pentru aceşti pensionari. Cine primeşte bani pentru care nu a contribuit la stat

Pensie gigantică! Un pensionar primește peste 30.000 de lei pe lună. Ce a muncit pentru a beneficia de acești bani

3. 45.610 lei pensie în plată (9626 de lei venit net la data pensionării) – scade cu 79%

4. 44.904 lei pensie în plată (20.364 lei venit net la data pensionării) – scade cu 55%

5. 44.143 lei pensie în plată (19.963 lei venit net la data pensionării) – scade cu 55%

6. 43.920 lei pensie în plată (47.840 lei venit net la data pensionării) – scade cu 9%

7. 43.680 lei pensie în plată (26.942 lei venit net la data pensionării) – scade cu 38%

8. 43.381 lei pensie în plată (26.942 lei venit net la data pensionării) – scade cu 38%

9. 43.259 lei pensie în plată (16.345 lei venit net la data pensionării) – scade cu 62%

10. 42.385 lei pensie în plată (7.842 lei venit net la data pensionării) – scade cu 81%

Toate cele 10 pensii sunt acordare în baza Legii 303/2004, unor foști magistrați. Scăderile sunt efectul prevederilor care interzic cumulul unor pensii de serviciu, care interzic acordarea unei pensii de serviciu mai mari decât venit brut de la data pensionării și a impozitării progresive.

Pensii 2023.  Pensia de serviciu nu va putea fi mai mare decât salariul net corespunzător venitului brut care a stat la baza calculului pensiei:

„(1) Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.

(2) Pensia de serviciu netă reprezintă pensia de serviciu stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.

(3) Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu din care s-au dedus contribuţiile sociale obligatorii şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.

(4) Orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abrogă.”

– Pensiile de serviciu se vor actualiza cu rata anuală a inflației, nu cu valoarea salariului:

„La articolul 213 alineatul (2) din Legea nr. 303 din 2022 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.”

– Pensiile speciale nu se pot cumula între ele, dar se elimină interdicția cumulării pensiei de serviciu cu un salariu la stat (o asemenea modiificare l-ar fi afectat direct pe premierul Ciucă):

„1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obţinerea uneia dintre acestea.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru dreptul cel mai avantajos, în termen de 30 zile.

(3) Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru acordarea unei pensii dintr-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii pot cumula această categorie de pensie doar cu pensia din sistemul public de pensii.”

Marius Budăi, anunț de ultimă oră despre posibile tăieri de pensii: „Am trei variante pentru recalcularea pensiilor”

– Se renunță la posibilitatea ca membrii CSM și șefii din justiție să se poată pensia la finalul mandatului indiferent de vechime:

„Art. 211 alin. (11) din proiect se elimină.

(11) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii pot beneficia, după expirarea unui mandat întreg, de pensia de serviciu, în cuantumul stabilit la alin. (1).”

– Pensiile militare scad prin eliminarea unor sporuri din baza de calcul:

„1. La articolul 28 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c), în care nu se include:

a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;

b) compensaţiile lunare pentru chirie;

c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;

e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;

h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;

k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;

m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;

n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;

o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate” la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

p) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. I – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” şi în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate și asistență socială” la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;

r) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

s) sporul acordat în temeiul art. 7 din Legea nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19;

ș) stimulentul de risc acordat în temeiul art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările și completările ulterioare;

t) stimulentele financiare lunare acordate în temeiul art. 193 alin. (61) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

ț)majorarea încasată, potrivit legii, de personalul care nu a beneficiat de zile libere acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ;

u)contravaloarea serviciilor turistice acordată potrivit legii.”

5) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), pot beneficia, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de execuţie deţinute de aceștia anterior încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele cărora le-au încetat raporturile juridice de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe din motive neimputabile.

– Impozitarea progresivă (0% primii 2.000 lei, 10% până la salariul mediu brut și 15% ce depășește acest prag):

„Art. 101 – Calculul impozitului din venitul din pensii și termenul de plată

(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plății pensiei, de a îl reține și de a îl plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reținut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii astfel:

a) pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică cota de impunere de 10%;

b) pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, se aplică cota de impunere de 15%.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) lit.b), în situația în care, cuantumul componentei din venitul din pensii lunar, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul din pensii lunar care depășește nivelul acestui cuantum.

(4) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reținut se stabilește prin împărțirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.

(5) Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reținerii și plății acestuia, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plății.

(6) Veniturile din pensiile de urmaș vor fi individualizate în funcție de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaș, conform prevederilor alin. (2) sau alin. (3), după caz.

(7) În cazul veniturilor din pensii și/sau al diferențelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar, prin aplicarea prevederilor alin. (2) sau alin. (3), după caz, și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plății, și se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit. Diferențele de venituri din pensii, primite de la același plătitor și stabilite pentru perioadele anterioare, se impozitează separat față de drepturile de pensie ale lunii curente

(8) În cazul veniturilor din pensii și/sau al diferențelor de venituri din pensii, sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație, stabilite în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătorești definitive și executorii, impozitul se calculează separat față de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor alin. (2) sau alin. (3), după caz, impozitul reținut fiind impozit final. Impozitul se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plății veniturilor respective. Impozitul astfel reținut se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile.

9) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, potrivit legii, în conformitate cu reglementările art. 123^1.”