Pensii 2023. Marius Budăi, anunţ de ultimă oră de la Bruxelles despre pensiile a 5 milioane de români

Pensii 2023. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloş a precizat, în contextul discuţiilor pe care le va avea, marţi la Bruxelles, cu reprezentanţii Comisiei Europene la care va participa şi ministrul Muncii Marius Budăi, că reformele trebuie realizate cu respectare cerinţelor din PNRR, pentru a nu fi respinse de către CE, iar Românbia să piardă banii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Liberalul a adăugat că, la această renegociere a jalonului din PNRR privind pensiile speciale, vor fi discuţii cu specialiştii CE şi cu privire la înlocuirea acelui plafonul de 9,4% din Produsul Interne Brut (PIB) pentru pensii.

Marius Budăi, ministrul Muncii, merge la Bruxelles cu o misiune clară: „Negociem dispariţia limitării creşterii pensiilor din PNRR”
Pensii 2023. Unul dintre principalele puncte pe care Marcel Boloş şi Marius Budăi vor să le renegocieze este înlocuirea procentului de 9,4 din PIB cu un alt indicator de disciplină financiară.

”Problema se pune în primul rând de a rezolva inechitățile din sistem. Am repetat și spun de foarte multe ori că inechitățile se rezolvă în doi pași. În primă fază avem nevoie de un act normativ, după care avem nevoie de un impact bugetar. În actualul context sau în actuala fază în care suntem, cu siguranță rezolvarea inechităților nu încape în acest procent. Dar să mai vorbim și de majorări ulterioare. Aici nu vorbim doar de anumite majorări, și haideți să vedem cum facem, dacă includem sau dacă nu includem, sau dacă încape sau nu încape. În primă fază trebuie să rezolvăm inechitățile iar după rezolvarea inechităților să găsim o predictibilitate în a majora pensiile ulterior, pentru că pensiile în România sunt încă mici”, a explicat Marius Budăi, în exclusivitate pentru Antena 3 , cu privire la motivul vizitei la Bruxelles.

”Mai este o problemă și eu, în ultima vreme, am mai discutat cu mai mulți colegi, câțiva prieteni care sunt juriști, și putem ridica poate și o discuție de constituționalitate în momentul în care legi de un procent din PIB. Pentru că pensiile sunt o proprietate, un drept, conform Constituției, dreptul la pensie este garantat. Și atunci dacă pensia este un drept, ce se întâmplă în situația în care, în 2059, în 2060, va fi o contractură economică. Trebuie discutat foarte atent, trebuie așezați la masă toți profesioniștii și găsit acel mecanism. Sunt deja anumite mecanisme noi, am cercetat la Ministerul Muncii prin tot ce înseamnă legislație națională, însă, în primul rând trebuie spus că o asemenea plafonare, indiferent că este 9,4 sau 11, dar o asemenea plafonare nu există în nicio legislație națională a statelor membre și nici în vreun PNRR al statelor membre din Uniunea Europeană.

Alte articole

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, anunţă primele semne ale crizei: Avem deficite în Trezorerie, băncile au oprit finanţarea

Marcel Boloş, interimar la Ministerul Dezvoltării după ce Klaus Iohannis a semnat demisia lui Adrian Veştea

Când vor avea parte și pensionarii de vești bune? Ce se întâmplă cu pensiile românilor. Marius Budăi: „Nu vrem să aducem speranțe”
De ce unii s-au gândit să facă acest lucru, de parcă îi urăsc pe cetățenii români, eu nu pot să răspund”, a mai explicat Marius Budăi.

”Primul document pe care l-am solicitat la Ministerul Muncii a fost să înțeleg și eu, pentru că în afara discuțiilor publice sunt, până la urmă, un profesionist în domeniu, și am vrut să înțeleg care a fost argumentația, care a fost justificarea, și am solicitat colegilor mei din minister această justificare. Să vedem dacă este o justificare. Și să înțeleg, că poate erau lucruri pe care eu nu le înțelegeam, dar citind o justificare, un anumit material, poate aș fi reușit să înțeleg. Dar nu există un asemenea document.

Am fost întrebat și de Comisia Europeană la nenumăratele discuții pe care le-am avut de ce 2070, de ce până atunci. Asta nu știu. Am întrebat și eu înapoi de ce nu 2700, dacă 2070 nu este bun. Că dacă tot s-a mers pe 50 de ani, mergem pe 700 de ani. Exagerez acum pentru a înțelege gravitatea problemei”, spune Ministrul Muncii.

Pensii 2023. Majorări și rezolvarea inechităților
”Vă rog frumos să puneți cele două expresii în aceeași frază. Majorări și rezolvarea inechităților. Colegii noștri de la USR tind să ne ducă doar în majorări. Trebuie întâi să rezolvăm inechitățile iar apoi să realizăm acele majorări atât de necesare pentru sistemul nostru de pensii, pentru că, în România, pensiile sunt încă mici. Dar vin la pachet cu rezolvarea de inechitate, cu majorarea de Pensii. Ambele necesită, bineînțeles, spațiu bugetar.

Sunt anumite mecanisme care pot fi gândite, am deja colegii la Ministerul Muncii care au studiat ce se întâmplă în alte state, au studiat anumite recomandări de la OECD, unde vrem și noi să accedem, voi solicita coaliției să îmi aprobe un grup de lucru format din Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor poate și ASF, dar cu siguranță Comisia Națională de Prognoză și Institutul Național de statistică. Voi veni către dumnealor cu câteva propuneri și să găsim împreună acel mecanism astfel încât să arătăm comisiei europene că noi suntem serioși și că ne dorim stabilitate și nu ne dorim sărăcia cetățenilor noștri”, a mai spus Budăi.

Pensii 2023. Ce se întâmplă cu pensiile speciale
”La pensiile militare sunt cei mai mulți oameni. Sunt 190.000, iar 10.000 sunt ceilalți, care au cele șase categorii de legi. La 190.000, majoritatea pensiilor de acolo sunt mici, și noi știm acest lucru. Ce impact bugetar mare să ai atunci când discuți de a tăia pensii mici? Cum poți să te gândești să tai pensii mici?

Eu cred că mai important decât cifrele sunt argumentele din spatele cifrelor. Cum vom ajunge la aceste cifre și anume acele reforme care într-adevăr să nu mai permită să se abuzeze sistemul.

De exemplu, cum s-a spus foarte clar, nicio pensie să nu depășească venitul din activitate. Sau vechimea minimă din cadrul pensiilor de serviciu, din cadrul indemnizațiilor și pensiilor stabilite și plătite în baza unor legi speciale să fie echivalentă cu vechimea minimă din sistemul de Pensii Publice.

Și atunci noi am ridicat din proiectul de lege la diplomați, la cei de la Curtea de Conturi, la funcționarii publici parlamentari, de la vechimea minimă de patru ani la vechimea minimă de 15 ani, realizând în acest fel acea aliniere la contributivitate. Și atunci să nu mai permitem, de exemplu, asimilări de profesii. Și atunci la magistrați am spus foarte clar. Ori ai 20 de ani în sistem și în următorii cinci ani crește cu câte un an vechimea în muncă, asta înseamnă a elimina posibilitatea de a se abuza de aceste legi.

Cu toate aceste lucruri, vom merge la discuții cu Comisia Europeană, vom agrea aceste principii, deja avem anumite recunoașteri din partea Comisiei Europene, că am făcut pași extrem de importanți, suntem aici cu mai multe discuții și vedem ce putem face”, a conchis Marius Budăi la Antena 3 .

„În principal presupun ca la cheltuielile cu pensiile să avem posibilitatea aceasta de ajustare a acestei categorii de cheltuieli în funcţie de cum au loc evoluţiile indicatorilor la nivel macroeconomic, în special în ceea ce priveşte rata inflaţiei, şi în acelaşi timp să păstrăm disciplina financiară pe care o solicită Comisia Europeană în legătură cu aceşti indicatori. Cum am spus, după ziua de mâine, o să vă oferim informaţii suplimentare. Noi suntem pregătiţi pentru o discuţie, împreună cu ministrul Muncii, şi să vedem finalul discuţiilor care vor avea loc şi veştile care sperăm noi să fie bune pentru ceea ce înseamnă implementarea PNRR”, a declarat Marcel Boloş, luni la Digi 24, care a adăugat că la discuţiile de la Bruxelles vor fi propuse două variante privind înlocuirea unor indicatorii.

Ministrul Boloş a mai spus, chestionat despre întârzierea termenelor prevăzute în PNRR şi dacă motivul nu ar fi lipsa unui aparat administrativ suficient de competent pentru a implementa acele jaloane la timp, că nu crede că „suntem în momentul de faţă în acea situaţie de întârzieri nejustificate, ca urmare a faptului că nu există capacitate administrativă de implementare”.

„Dimpotrivă, Guvernul României şi-a mobilizat eforturile şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru ca aceste reforme să fie duse la bun sfârşit. Noi, în schimb, avem patru reforme consecutive de importanţă hotărâtoare pentru România care sunt planificate din 3 în 3 luni, decembrie, trimestrul I, trimestrul II. În decembrie avem două reforme grele planificate deodată. Aici cred că mai degrabă putem vorbi despre o lipsă de exerciţiu în planificarea pe orizont de timp a implementării acestor reforme, pentru că ele sunt probleme adunate de 30 de ani în administraţia din România care, de această dată, nu mai pot fi discutate ca reforme doar de dragul de a avea reforme, ci iată sunt reforme care au un puternic impact social, în societate şi au şi bugete însemnate în spate. Deci de aceea avem oarecum această ritmicitate sau încetineală despre care tot vorbim. Aici urmărim două obiective de fond. Primul cel mai important ar fi să nu ne pierdem banii din PNRR pentru că de ei depinde implementarea investiţiilor şi a contractelor de finanţare pe care le-am încheiat. A doua condiţie este ca reformele pe care le facem şi care sunt de profunzime, să nu le facem astfel încât ele să fie respinse de Comisia Europeană şi în final să nu încasăm banii. Scopul nostru în final este ca aceste reforme să fie duse la bun sfârşit în acord cu ceea ce există în PNRR şi ele vor genera schimbări de profunzime în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a societăţii româneşti”, a completat Boloş.

Întrebat dacă a ajuns la un acord cu ministrul Muncii Marius Budăi privind negocierilor legate de reforma pensiilor speciale, Boloş a răspuns: „Reforma pensiilor speciale sigur că noi oricât am vrea să fim de binevoitori în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale şi oricâte soluţii căutăm este aceea că trebuie să ne raportăm la conţinutul pe care îl avem pentru reforma pensiilor speciale în PNRR”.

Pensii 2023. Boloş: Trebuie să facem reformele din PNRR, astfel încât ele să nu fie respinse de către Comisia Europeană / Ministrul anunţă negocieri şi pentru înlocuirea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii

„Ori dincolo de ceea ce scrie în PNRR, din experienţa pe care o am, nu putem face nici la stânga, nici la dreapta. Nu e vorba de o dispută între doi miniştri, ci e vorba în a face ca reforma să fie validată de către Comisia Europeană, să putem să rezolvăm această problemă care trenează de atâta timp în societatea românească şi să facem loc în spaţiul bugetar necesar pentru implementarea unei reforme de consistenţă în România, reforma pensiilor din sistemul general de pensii care are acolo o prevedere foarte importantă pentru români şi anume înlăturarea inechităţilor sociale. Ori noi numai ca impact bugetar înseamnă pentru cei care au pensii mici creşterea pensiilor  şi domnul ministru Budăi vă pooate explica şi mai bine ca mine, însă impactul bugetar este aproape de aproximativ 16% numai pentru această componentă din reforma sistemului de pensii”, a concluzionat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Pensii 2023. Ministrul Marcel Boloş a anunţat de sâmbătă că va merge, marţi la Bruxelles, împreună cu ministrul Muncii Marius Budăi pentru a relua discuţiile cu Comisia Europeană pe tema pensiilor speciale. De asemenea, Boloş a subliniat că trebuie pus în aplicare şi jalonul privind decarbonizarea.