Pensii 2023. Recalcularea pensiei nu va mai fi posibilă de la 1 septembrie, lovitură grea pentru milioane de români

Pensii 2023. În acest an însă dispare una dintre facilitățile care a fost acordată celor care urmează să iasă la pensie, una dintre acestea fiind posibilitatea de a cumpăra vechime.

Actualele reguli pentru plata retroactivă la pensii ar trebui să se aplice până la 1 septembrie 2023, iar ulterior, mecanismul ar fi trebuit să fie accesibil prin noua lege a pensiilor (Legea 127/2019), doar că aplicarea noii legi a pensiilor a fost amânată din nou și aceasta se va aplica, teoretic, abia din ianuarie 2024.

Așadar, cel puțin deocamdată, 31 august este ultima zi când acest lucru mai este posibil, în actualele condiții legislative. Totodată, posibilitatea de a cumpăra stagiu de cotizare retroactiv la o cotizație minimă de 25% din salariul minim brut pe economie, respectiv 3.000 lei, încetează.

PENSII 2023, cronometrul a pornit. Cât te costă să ieşi mai devreme, doar în august mai poţi cumpăra vechime în muncă
Persoanele care au încheiat un contract de asigurare socială (cumpărare vechime) pentru viitor cu plata lunară, vor putea să achite pe mai departe o cotizație minimă de 825 lei începând cu 01.09.2023 dacă salariul minim brut pe economie va ajunge la 3300 lei.

Alte articole

Iohannis a promulgat legea, pensiile încasate ilegal nu se confiscă, sumele nu se restituie la stat

Mica Recalculare a pensiilor ar putea fi blocată. Vești proaste pentru un milion de români

Reevaluarea sau revizuirea deciziei de pensionare 

Reevaluarea sau revizuirea deciziei de pensionare sunt proceduri prin care se ajustează sau corectează sumele aferente pensiilor, în cazul în care aceste proceduri sunt inițiate de către beneficiarii de pensie.

În cazul revizuirii, această acțiune poate fi efectuată și de către instituțiile de pensii, dar este surprinzător faptul că majoritatea revizuirilor realizate de acestea conduc la decizii prin care pensionarii sunt obligați să plătească sume considerate „drepturi necuvenite”. În plus, nu se acordă plăți retroactive către pensionari din partea instituțiilor de pensii în urma revizuirilor, observația fiind una empirică.

Este recomandat ca reevaluarea să fie finalizată până la sfârșitul anului pentru persoanele care beneficiază deja de pensii mai mari decât cele rezultate în urma reevaluării conform noii legi (127/2019), pentru care formula exactă încă nu a fost stabilită în mod definitiv. În conformitate cu regula reevaluării, pensia care trebuie menținută în plată, după reevaluare, este cea mai mare dintre pensia actuală și cea rezultată în urma aplicării noii formule de calcul. Este important de menționat că un grup de pensionari cu siguranță va avea pensii mai mici după reevaluare, motiv pentru care pentru aceștia este crucial să completeze sau să corecteze pensia până la sfârșitul anului.

Ce se întâmplă la anul

În cazul în care prevederile privind contractul de asigurare prevăzute în legea 127/2019 nu vor suferi modificări, este de așteptat că numărul persoanelor care pot achiziționa perioade de vechime va înregistra o scădere semnificativă, din două motive: contribuția financiară și cerința prealabilă de stagiu minim.

Contribuția financiară va fi raportată la Salariul Mediu Brut pe Economie (SMBE), nu la nivelul salariului minim. Prin urmare, pentru un SMBE care depășește 7.000 de lei, contribuția minimă va fi de 1.750 de lei.

Perioada minimă de stagiu necesară pentru a încheia un contract de asigurare socială (achiziționarea de vechime) conform articolului 6 alineatul (2) din legea 127/2019 este de cel puțin 10 ani, scrie dcbusiness.ro.

Ne întoarcem la ”noua” Lege

Prin PNRR, guvernanții și-au asumat o serie de reforme, printre care și cea a sistemului de pensii. Obiectivul reformei din domeniul pensiilor “îl reprezintă realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă Recomandărilor Specifice de Țară (RST) 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie”, potrivit PNRR.

Asta presupune, concret, adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii, simultan cu înlocuirea Legii 127/2019 (a cărei intrare în vigoare a tot fost amânată, iar legea n-a ajuns să se aplice până acum), inclusiv eliminarea unei perioade fixe stabilite de contributivitate de 25 de ani.

Termenul stabilit prin PNRR pentru intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care să înlocuiască Legea nr. 127/2019, a fost sfârșitul lunii martie 2023.

Pensii 2023. Şeful Casei de Pensii, detalii exclusive despre plata anticipată a pensiilor, următoarea majorare şi noua formulă de calcul. ”Indexare de 100% din rata inflației și de 50% din creșterea salariului mediu brut”

Şeful Casei de Pensii, detalii exclusive despre plata anticipată a pensiilor. Daniel Baciu a anunțat că în luna august toate pensiile vor ajunge la beneficiari până pe data de 11 august.

Citește și Cine mai aduce pensiile românilor? Concedieri masive la Poşta Română, Guvernul anunţă 200.000 de posturi restructurate la stat

Şeful Casei de Pensii, detalii exclusive despre plata anticipată a pensiilor

Astfel, chiar înainte de minivacanța de Sfânta Maria toți pensionarii din România își vor primii indemnizațiile.

”Plata pensiilor în august se va face decalat și asta pentru că sunt zile libere pe 14 și pe 15 august. Casa de Pensii a luat măsurile organizatorice care s-au impus. Trebuie să achităm toți banii atât către Poșta Română cât și către băncile, unde au optat ca plata să fie făcută în contul bancar. Mâine vor fi achitate toate pensiile pe card, iar pe data de 11 august vor fi achitate toate pensiile”, a spus șeful Casei de Pensii, în exclusivitate, la România TV. 

De asemenea, președintele Casei de Pensii a vorbit și despre încercarea premierului de a renegocia plafonul de 9,4 %, din PIB pentru pensii.

”Astăzi plata pensiilor este sub procent, nu cu mult sub el, dar avem un impediment, jalonul 214 din reforma pensiilor. În baza noului act normativ trebuie să înlăturăm inechitățile pentru că sunt contribuții egale și pensii diferite. Pensiile vor crește și va trebui făcut un efort suplimentar la bugetul de pensii și pe viitor ar trebui inechitățile să nu mai existe”, a mai spus Daniel Baciu.

Mai mult, Daniel Baciu a ținut să sublinieze faptul că în ceea ce privește noua lege a pensiilor, în aceste momente, pe masa Ministerului Muncii se află mai multe variante.

”Casa de Pensii ca instituție tehnică furnizează datele, nu suntem în măsură să luăm decizii. Avem mai multe variante pe masa Ministerului Muncii și pot spune că nicio pensie nu scade, poate rămâne la fel. În mare parte pensiile trebuie să crească să ajungă la același cuantum mai mare. Trebuie să facem un efort suplimentar să înlăturăm inechitățile pentru că până la urmă se fac cu bani și avem nevoie de buget ca să facem această reformă în sistem”, a mai afirmat șeful Casei de Pensii.

Cât despre recalcularea pensiilor, șeful Casei de Pensii a menționat că în prezent, toate instituțiile abilitate sunt în proces de evaluare și abia în momentul în care va fi agreată noua formulă de calcul va începe procesul propriu zis.

”Evident că se face în baza noii formule, când avem legea finalizată, după ce trece de toate pârghiile din sistem pe care trebuie să le parcurgă o lege, sindicate, Parlament, Monitorul Oficial, noi vom ști formula finală și acolo în baza formulei finale vom începe să recapitulăm toate pensiile (…) În momentul de față suntem în procesul premergător recalculării, evaluarea dosarelor. Am rămas acum cu dosarele grele și de apropiem de pragul de 90%. Când vom avea tot acest proces de evaluare, după aceea dacă avem legea adoptată recalcularea nu ar trebui să dureze prea mult. Procesul de evaluare a fost greu și va trebui să avem o nouă formulă de calcul”, a mai spus șeful Casei de Pensii.

Totodată, șeful Casei de Pensii este de părere că indexarea pensiilor pe care Guvernul o are în vedere de la 1 ianuarie 2024 trebuie să acopere și inflația și creșterea.

”Este clar prevăzut în lege mecanismul de indexare de 100% din rata inflației și de 50% din creșterea salariului mediu brut care trebuie corelată și cu necesitățile din sistem pentru a le diminua realist. Trebuie să facem o indexare însă este prematur să discutăm de 1 ianuarie 2024, dar mecanismul este clar și trebuie să transpunem în actuala lege ce v-am spus ca să fie acoperită inflația și creșterea”, a conchis Daniel Baciu.

Citește și Ciucă: Legea pensiilor speciale trebuie modificată cât mai repede, convoc Biroul permanent al Senatului

PENSII 2023. Pensia pentru limită de vârstă. Cum se calculează și ce sporuri sunt incluse. Află cu un singur click ce vechime ai!

PENSII 2023. Schimbările repetate la pensii şi presiunea tot mai mare pe un sistem greu sustenabil în condiţiile scăderii numărului de angajaţi determină tot mai mulţi români să caute o ieşire mai devreme în parc cu nepoţii. Românii care vor să iasă la pensie fără să piardă bani trebuioe să ştie însă mai multe lucruri.

Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.

În cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situaţii, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de lege, pentru fiecare dintre situaţiile respective.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.

Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile legii se corectează cu raportul dintre contribuţia datorată la sistemul public de pensii şi contribuţia prevăzută de lege pentru condiţii normale de lucru.

Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică încă nu a comunicat câştigul salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câştig salarial mediu brut comunicat.

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:

a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situaţia in care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate.;

b) 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, în situaţiile in care persoana :

– a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;

– a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

– a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;

– a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar.

c) cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în situaţiile in care persoana a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;

Pentru asiguraţii care au realizat stagiul minim de cotizare şi care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.

Majorarea punctajului lunar nu se acordă pentru perioadele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială.

Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:

a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;

b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;

c) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă, potrivit legii.

La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile tarifare de incadrare se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:

a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:

– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

– 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

– 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

– 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:

– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;

– 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

– 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

– 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

– 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.

Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare.

Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute în anexa nr. 15 la Normele metodologice.

Adeverinţa prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

a) denumirea angajatorului;

b) datele de identificare a persoanei;

c) perioada în care s-a desfăşurat activitatea, cu indicarea datei de începere şi de încetare a acesteia;

d) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;

e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;

f) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat.

Adeverinţele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a Legii 263/2010, se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de asigurare sau în contractul de asigurare socială.

Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;

b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;

c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986;

d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;

e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;

f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;

g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;

h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999;

i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.

Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;

b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.

La data intrării în vigoare a legii, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.

Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.

În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi mai sus, realizaţi pe anul precedent, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.

În situaţia în care indicatorii prevăzuţi mai sus, realizaţi pe anul precedent, au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.

Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.

Începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

Pensii 2022. Află ce vechime ai în muncă și cât ți-a plătit angajatorul contribuțiile pentru pensie. Totul se face cu un singur click!

Pensii 2022. Mai mult decât atât, serviciul online are și o opțiune prin care poți vedea dacă angajatorul a plătit toate dările la stat pentru pensii.

Pensii 2022. Află ce vechime ai în muncă și cât ți-a plătit angajatorul contribuțiile pentru pensie. Totul se face cu un singur click!

Tot ce trebuie să faci este să creezi un cont online pe site-ul CNPP, iar apoi să te interesezi ce vechime ai acumuluat. Aceasta e prezentată ori ca situație lunară ori ca situație financiară.

În acest sens, se completează un formular online care apoi trebuie tipărit și prezentat, împreună cu actul de identitate (original și copie), la orice casă locală de pensii. Formularul se poate accesa prin ACEST LINK.

Pentru crearea unui cont online vizitatorii trebuie să citească descrierea fluxului de creare utilizator şi să îşi exprime acordul pentru condiţiile de utilizare a portalului CNPP. Acordul este considerat a fi asumat prin introducerea datelor specifice cererii de creare cont.

Pentru identificarea unică a utilizatorului este necesară completarea formularului de creare cont. Toate campurile marcate cu * sunt obligatorii şi salvarea cererii nu este posibilă daca acestea nu sunt completate. Datele introduse trebuie să fie conforme cu realitatea.

Primul pas este autentificarea în contul de utilizator. Apeși pe butonul „Autentificare” din colțul din dreapta-sus al site-ului www.cnpp.ro. Se va deschide o pagină în care vei introduce e-mail-ul și parola pe care le-ai setat pentru contul tău, iar apoi vei apăsa pe „Autentificare”.După ce ai intrat în cont, vei avea la dispoziție un meniu în partea stângă a paginii. În meniu, selectezi „Datele mele din sistemul public de pensii”.

În acea secțiune, poți alege fie un document cu stagiile lunare de cotizare înregistrate în evidențele CNPP începând cu aprilie 2001, fie un document cu stagiile anuale de cotizare. Intri pe stagii lunare sau pe stagii anuale și apoi apeși pe „Generează raport actualizat”.

După ce ai solicitat generarea unui raport actualizat (sau a mai multor rapoarte), trebuie să aștepți câteva minute până se generează efectiv în sistem și devine disponibil în contul tău. Când un raport este gata, primești un e-mail de notificare și raportul îl poți descărca, în format PDF, din contul de pe site-ul CNPP. Mai precis, te duci înapoi în pagina în care ai cerut generarea raportului și vei găsi acolo fișierul descărcabil.

Citește și: EXCLUSIV Marius Budăi: „În PNRR nu se precizează la ce se face referire prin pensii speciale. Nu se pot rezolva inechităţile neprofesionist, punând toate în aceeaşi căciulă” VIDEO

Pensii 2023. O nouă formulă de calcul, ce categorii vor primi un plic mai greu de la poştaş din toamnă

Pensii 2023. Președintele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, a vorbit despre soluțiile cu care ar trebui să vină noua lege a pensiilor în vederea eliminării inechităţilor în sistem. Este vorba despre oameni care au aceeași vechime în muncă, au lucrat în același sector de activitate, dar primesc pensii diferite. În acest sens, el a precizat că trebuie eliminat indicele de corecție din noua formulă de calcul a pensiilor.

„Actuala legislaţie a pensiilor, Legea 263/2010 care este în vigoare de la 1 ianuarie 2011, cât şi legile anterioare, Legea 19/2000 care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2001, au acumulat anumite inechităţi de-a lungul timpului. Aceasta și pentru că Legea 263 a fost modificată de foarte multe ori, iar modificările au produs efecte în viitor, neavând retroactivitate. Astfel beneficiile care s-au introdus de-a lungul timpului au fost în favoarea unor categorii de pensionari şi în defavoarea celorlalte categorii de pensionari care au ieșit la pensie înainte de adoptarea reglementărilor”, a explicat șeful Casei de Pensii.

Pensii 2023. Ce se întâmplă cu recalcularea pensiilor după demisia lui Marius Budăi, vom avea o nouă formulă de calcul şi noi stagii de cotizare
Pensii 2023. Potrivit spuselor sale, prin viitoarea lege ce va reglementa pensiile ar trebui să fie eliminate inechitățile. Daniel Baciu a vorbit despre introducerea unor principii noi de calcul pentru pensii, fie că vor intra sau sunt deja în plată. Una dintre soluții ar fi eliminarea indicelui de corecție care nu mai funcționează din momentul în care contribuțiile s-au mutat de la angajator la angajat.

„Noua legislaţie ar trebui să elimine în pricipal aceste inechităţi şi pot să vă spun nişte principii care sperăm a fi luate în calcul în noua lege a pensiilor: în primul rând mă refer la introducerea unei noi formule de calcul atât pentru pensiile noi care intră în plată, cât şi pentru pensiile aflate în plată. În primul rând această formulă de plată trebuie să elimine indicele de corecţie care a avut o menire când a fost înfiinţat, a fost foarte clar definit şi a funcţionat până în momentul când contribuţiile s-au mutat de la angajator la angajat”, a mai explicat Daniel Baciu.

Pensii 2023. Veste bună pentru 3,65 milioane de români, avem majorarea pe judeţe

O nouă regulă de indexare a pensiilor
Potrivit spuselor sale, prin noua formulă trebuie să se elimine indicele de corecție care produce aceste inechităţi. El propune o nouă regulă de indexare a pensiilor, în baza unor parametric foarte clar definiți.

„Acolo trebuia ponderată formula indicelui de corecţie cu această schimbare, dar acest lucru nu a avut loc. În momentul de faţă coeficientul de corecţie este de 1,41 şi a beneficiat o anumită parte de pensionari, ceilalţi beneficiind de un indice de corecţie diferit. Şi aici s-au creat aceste inechităţi. Acum vorbim despre introducerea unor noi reguli de indexare a pensiilor.

Bilete tratament 2023. Sejur de 16 zile pentru pensionari plătit de Guvern. Daniel Baciu: „Valoarea vacanţei este de 2600 de lei” EXCLUSIV

Pensii 2023. Este foarte important ca indexarea pensiilor să se facă previzibil, predictibil, să aibă nişte parametri foarte clar definiţi de către Institutul Naţional de Statistică, fie că vorbim despre rata inflaţiei, fie că vorbim despre salariul mediu brut pe economie. Trebuie să avem nişte parametri foarte clari când vorbim despre această indexare a pensiilor şi să se evite acele indexări ad-hoc şi practic aceste indexări să fie foarte clare şi foarte previzibile”, a subliniat Daniel Baciu, în exclusivitate la Romania TV.