Pensii 2023. Schimbarea vizează acordarea posibilității soțului supraviețuitor, care este beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, să beneficieze și de o pensie dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii și nebugetat.
Este vorba despre Legea 263 din 16 decembrie 2010 care ar urma să fie modificată. În expunerea de motive a propunerii de modificare se subliniază faptul că, dacă în prezent, soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare, celei în care a intervenit această situație.
În cazul în care legea va fi modificată, supraviețuitorul beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, care deține o pensie de urmaș, dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii și nebugetat, va putea beneficia de ambele pensii, cea din urmă neavând niciun fel de influență asupra bugetului public de pensii sau de asigurări sociale, fiind o contribuție suplimentară a persoanei la un alt sistem de asigurări sociale.
Urmașii persoanelor care cotizează, în timpul vieții, la mai multe case de pensii, au dreptul legal de a beneficia de pensiile de urmaș, separate de cele din sistemul public, scrie DCBussines.
Pensia de urmaş poate fi acordată copiilor și partenerului supraviețuitor, dacă persoana decedată avea calitate de pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Pensia de urmaș se acordă copiilor, în următoarele situații:
• au mai puțin de 16 ani;
• au între 16 și 26 de ani și își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată;
După îndeplinirea vârstei de 16 ani, copiii urmași au obligația să depună la Casa de Pensii adeverinţa de elev / student la începutul fiecărui an şcolar / universitar.
În cazul partenerului, acesta are dreptul la pensie de urmaș în următoarele situații:
• are dreptul la pensie de urmaş pe tot parcursul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani;
• are dreptul la pensie de urmaș dacă durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani. În acest caz, cuantumul pensiei de urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
• are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an;
• are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut;
• beneficiază de o pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, în cazul în care nu îndeplineşte condiţiile de vârstă sau invaliditate și dacă nu realizează venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut;
• dacă are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la împlinirea de către ultimul copil a vârstei de 7 ani;
► Cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş;
► Actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original şi copie;
► Decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;
► Decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
► Copie după certificatul de deces, exceptând situația în care persoana decedată avea calitatea de pensionar
► Copie după formularul care prevede înregistrarea accidentului de muncă (FIAM);
► Copie după fișa de declararea a cazului de boală (BP2) și copie;
► Copie după certificatul medical pentru decesul cauzat de boală profesională;
► Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.
► Carnetul de muncă (original si copie);
►Carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
► Carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
► Alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
► Livretul militar (original şi copie);
►Diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
► Dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
► Adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
► Adeverinţă în original, privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă.
► Adeverinţă în original, privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite;
► Acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
► Alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă sau oricare altă pensie, în condiţiile legii sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor, astfel:
• 50% – pentru un singur urmaş;
• 75% – pentru 2 urmaşi;
• 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi;