Pensii 2023. Bătrânii cer o nouă majorare a pensiilor. Federaţiile naţionale ale pensionarilor solicită premierului amendarea unui articol din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, pentru a crea condiţii în vederea unei majorări a pensiilor cu 15% începând cu trimestrul II al anului 2023.
„Crizele alimentare şi energetice pe care le traversăm au accentuat starea de sărăcie extremă în care se află peste 2 milioane de pensionari cu pensii mai mici de 2.000 lei, cărora foamea, frigul şi lipsa de medicamente le pune în pericol sănătatea şi chiar viaţa. Având în vedere că în actul normativ ce reglementează Bugetul de Asigurări Sociale de Stat pentru anul 2023 nu a fost aplicată măsura propusă de noi, de amendare a art. 167, alin (1) al Legii nr. 207/2015, vă rugăm să aveţi în vedere rezolvarea acestei probleme prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă în acest sens, ceea ce ar crea condiţii pentru o majorare a pensiilor cu 15% începând cu trimestrul II al anului 2023”, se menţionează într-un comunicat transmis joi de trei federaţii care reprezintă interesele a cinci milioane de pensionari.
1.500 de lei pentru fiecare nou-născut, bani de la Primărie, indiferent de veniturile părinţilor
Reprezentanţii organizaţiilor de pensionari precizează că prin adresa din data de 5 decembrie 2022, înregistrată la Guvern cu nr. 32684 din 26.12.2022, au propus amendarea de urgenţă a articolului nr. 167, alin (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, dar la care nu au primit încă nici un răspuns.
Aceştia au cerut reformularea acestui articol astfel încât contribuţiile de asigurări sociale să nu mai fie compensate cu creanţele (datoriile) pe care le are statul faţă de angajatori, ci să revină la destinaţia iniţială, respectiv la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
Astfel, în anul 2022 au fost redirecţionate contribuţii în sumă de circa 16 miliarde lei, pentru anul curent acestea putând fi estimate la 19 miliarde lei.
„Menţionăm că aşa cum este definită în art. 1, punctul 5 al Legii nr. 207/2015, contribuţia socială reprezintă o „prelevare obligatorie realizată în baza legii, care are ca scop protecţia persoanelor fizice obligate a se asigura împotriva anumitor riscuri sociale, în schimbul căreia aceste persoane beneficiază de drepturile acoperite de respectiva prelevare”. Diminuarea sumelor destinate Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat prin compensările menţionate duce la o diminuare a drepturilor de care beneficiază pensionarii şi la o creştere a riscurilor la care aceştia sunt expuşi, fiindu-le afectat dreptul la o pensie decentă prevăzut de art. 47 din Constituţie„, au transmis cele trei organizaţii de pensionari – Federaţia Naţională a Pensionarilor din România, Uniunea Generală a Pensionarilor din România şi Federaţia Naţională UNIREA a Pensionarilor.
Pensia medie a românilor de rând a depășit 2000 de lei în ianuarie, fiind cu 224 de lei mai mare decât în luna decembrie, ca urmare a indexării pensiei cu 12,5% – rata inflației.
Potrivit datelor CNPP, în luna decembrie au fost înregistrați 4,6 milioane de pensionari care au încasat o „pensie de rând” în medie 2.003 lei, o creștere de 224 lei față de luna precedentă (1.779) când pensia medie a fost cu doar 8 lei mai mare decât în luna noiembrie.
Noi ajutoare de la stat. Cine poate primi 2000 de lei GRATIS de la Guvern
Cât privește tipurile de pensii, CNPP precizează că 3,65 milioane de pensionari s-au pensionat la limita de vârstă, numărul pensionarilor care primesc indemnizație socială de 1.125 lei (majorată de la 1 ianuarie de la 1.000 de lei) fiind de 1.145.867.
Începând cu 01.01.2023 valoarea indemnizației sociale pentru pensionari a fost majorată la 1.125 lei conform prevederilor OUG 168/2022.
Precizare: În anul 2023 nu există niciun cuantum în plată mai mic de 1.125 lei. Subliniem faptul că, orice cuantum aflat sub acest plafon, la comunicarea la plată acesta se suplimentează cu diferența de la bugetul de stat, ca indemnizație socială, altfel spus beneficiarului respectiv i se achită suma de 1.125 lei”, a informat CNPP la solicitarea „Adevărul”.
Cu alte cuvinte, dacă un pensionar ar beneficia, conform contribuțiilor, de un venit lunar de 800 de lei CNPP îi suplimentează cu încă 325 lei, astfel încât să nu primească lunar mai puțin de 1.125 lei în tot anul 2023.
Pe lângă pensie, în funcție de cuantumul ei, pensionarii primesc câte 250 de lei pentru alimente, virați pe carduri o dată la două luni, și un ajutor pentru încălzire de câte 700 de lei prin cardul de energie de două ori pe an.
Deputatul Gabriel Zetea i-a adresat o interpelare ministrului Muncii, Marius Budăi, referitoare la pensii. Iată textul interpelării semnată de către Gabriel Zetea:
„Domnule ministru,
(…) În calitate de parlamentar de Maramureș am participat la ”Întâlnirea Comisiei de Dialog Social”, unde Consiliul Județean al Persoanelor Vârstnice Maramureș m-a rugat să le susțin doleanțele și să le prezint ministerului pe care cu profesionalism îl conduceți. În acest sens, Domnule Ministru am să vă prezint, punctual, cele patru solicitări pe care pensionarii din Maramureș vi le transmit, având rugămintea să analizați aceste propuneri și să îmi spuneți cum și dacă pot fi rezolvate aceste revendicări ale părinților și bunicilor noștri.
O primă propunere pe care pensionarii maramureșeni o fac este aceea de majorare a punctului de pensie până când acesta va echivala cu 45% din salariul mediu brut pe economie, respectiv cel care a fost luat în calcul la fundamentarea bugetului de stat. În acest sens, reprezentanții vârstnicilor din Maramureș consideră că o primă etapă trebuie realizată în anul 2023, cu o majorare de minimum 15%, reprezentând echivalentul inflației pe anul 2022.
A doua propunere vizează eliminarea inechităților existente în sistemul public de pensii prin recalcularea tuturor pensiilor în conformitate cu Legea 127/2019. Potrivit Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice Maramureș, calculul pensiilor în anul 2023 cu indicele de corecție 1,41 produce și alte inechități pe lângă cele existente în sistemul public de pensii.
A treia propunere este aceea ca noua lege a pensiilor să fie unică și valabilă pentru toate categoriile sociale, dar până la aplicarea acestei legi ar putea fi instituit un sistem de impozitare progresiv, pe care PSD îl susține și îl prezintă în toate mesajele publice.
A patra propunere vizează restituirea CASS-ului reținut în anul 2022 din pensiile care depășesc 4.000 de lei, dat fiind faptul că OUG-ul a fost declarat neconstituțional în luna decembrie 2022.
Având rugămintea de a-mi comunica cum pot fi aplicate și implementate aceste solicitări pe care pensionarii maramureșeni vi le transmit și fiind convins că veți lua cele mai bune măsuri pentru pensionari, din dorința de a le oferi o viață cât mai bună, vă asigur de întregul meu respect și deschidere și pe viitor!
Solicit răspuns oral și scris.”
Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a vorbit despre plata pensiilor pentru pensionarii români și despre posibilitatea unei noi majorări.
Întrebat dacă și când scăpăm de plafonul care a blocat Guvernul să aplice o creștere mai mare a pensiilor, Marius Budăi a declarat: ”Discutăm de acel procent nenorocit. Un procent trecut fără nicio analiză în spate, fără pic de responsabilitate, un procent anti-românesc și împotriva părinților și bunicilor noștri, nu numai pentru cei de acum, ci și pentru generațiile viitoare. Aceste lucruri se vor îndrepta, vor continua în dinamica discuțiilor pe care le purtăm permanent, atât la nivel politic, la nivel de comisari, la nivel de europarlamentari, la nivel politic cu Comisia Europeană.
Eu de când am preluat pentru a doua oară acest mandat nu am renunțat la acest război. La noi guvernanții de atunci, un guvern de dreapta, s-au gândit că cetățenii români trebuie să fie săraci până în 2070. Dacă plata pensiilor în UE e în jur de 12,5-13%, iată că mai ales cei din partea USR s-au gândit că 9,4, deci cu trei procente în jos, românii trebuie să fie mai săraci. Nu știu dacă în România vom ajunge să creem politici, nu trebuie să fim la nivelul UE”, a spus ministrul Muncii.
Marius Budăi a explicat și când ar putea să se aștepte pensionarii la o nouă majorare a pensiilor: „Când am deschis acest război, ne-am gândit la rezolvarea inechităților din sistem, în paralel cu majorarea pensiilor. Iar rezolvarea inechităților din sistem am spus-o și o repet, nu se poate face decât în doi pași: să avem o legislație și noi aveam o legislație, dar, din păcate, s-au gândit aceiași oameni care au vrut să lase cetățenii români să o pună între paranteze până se implementează PNRR. Iar pasul doi e impactul financiar. Cel necesar pentru rezolvarea inechităților nu e tocmai mic, de aia ar depăși acest 9,4. Trebuie să vedem și în ce perioadă de timp acest impact își poate permite România să-l suporte din punct de vedere financiar”, a declarat ministrul, în exclusivitate la România TV.
La Ministerul Muncii se lucrează la o nouă lege a pensiilor. Întrebat ce modificări vor fi făcute și ce se întâmplă cu formula de calcul, ministrul Muncii a afirmat: „Dacă noi n-am fi fost acum în imposibilitatea să trecem la calcule și trebuie să studiem formula, calculul pensiilor ar fi fost terminat. Să vedem în ce perioadă de timp România își va permite să suporte acest impact bugetar. Acest diferite scenarii, lucrăm, am găsit și lucruri pe care le putem îmbunătăți. Discutăm în continuare”.