Pensii 2024. Al 13-lea salariu, premiile şi sporurile influenţează majorările de anul viitor

Pensii 2024. Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat, marți seară, în exclusivitate la România TV, că legea pensiilor este o lege foarte bună. El a explicat că de la 1 ianuarie 2024 toate pensiile din România vor fi majorate cu 13,8%, adăugând că la 1 septembrie va urma o nouă majorare, fiind „exclus ca cineva să piardă vreun ban după recalculare” și că, astfel, vor fi eliminate inechitățile.

După recalculare nicio pensie nu va scădea, iar în cazul în care cuantumul pensiei va fi mai mic după noua formulă se va menține venitul actual. Legea vine și cu schimbări în ceea ce privește vârsta de pensionare: femeile se vor pensiona la aceeași vârstă cu bărbații, iar vârsta de pensionare ar putea crește în funcție de speranța medie de viață.

EXCLUSIV PENSII 2024. Şeful Casei de Pensii, detalii despre formula de calcul pe model elveţian: „Bonusurile ajută foarte mult, pensia va creşte substanţial cu aceste puncte de fidelitate”
„Aș vrea să spun din capătul locului că la această lege s-a lucrat foarte intens în ultima perioadă. Atât colegii mei de la casa națională de pensii publice, cât și colegii de la Ministerul Muncii. S-au făcut eforturi supraomenești aproape pentru a reuși să dăm acest draft final de lege. Este o lege bună pentru actualii pensionari și pentru viitorii pensionari.

Cea mai importantă precizare pe care vreau să o fac cu privire la noua lege este faptul că numai prin noua formulă de calcul reușim să eliminăm inechitățile care s-au acumulat de-a lungul timpului în sistem. Au fost mai multe legi în vigoare de-a lungul timpului, acel număr total de punctaj a fost raportat la stagii de cotizare diferite. În momentul de față avem cuantumuri de pensii diferite cu toate că avem contributivitate egală.

Prin noua formulă de calcul, acest lucru se întâmplă, se elimină această inechitate astfel încât la număr de punctaj, adică la contributivitate egală vor fi pensii egale în piață. Prin această formulă de calul eliminăm aceste inechități în totalitate. Pe lângă această contributivitate noi am venit cu un număr de puncte suplimentar, ca un fel de bonus pentru cei care rămân în activitate și realizează niște stagii de cotizare mai mari decât acel 25 de ani care este un stagiu considerat stagiu mediu de cotizare.

Între 25 și 30 de ani pentru fiecare an peste 25 de ani se acordă 0,5 puncte, între 30 și 35 de ani se acordă 0,75 de puncte pentru fiecare an care trece peste 30 de ani, iar peste 35 de ani un punct pentru fiecare an care se cotizează peste 35 de ani. Încercăm pe această cale să prelungim viața activă a oamenilor, oamenii să contribuie mai mult, încurajăm contributivitatea în sistemul public de pensii.

Pensii 2024. Daniel Baciu spune că legea vine și cu o noutate: la calculul pensiei se va ține cont și de sporuri, al treisprezecelea salariu, plata cu ora, dar și premiile câștigate pentru care s-au plătit dări la stat.

Pensii 2024. Avem formula de calcul şi TABELUL cu vârstele standard de pensionare. Cine ia bonsuri, cine iese mai devreme cu trei ani din câmpul muncii

Un beneficiu mai mare pe care îl aduce acest proiect de lege se referă în principal la cei care au avut de-a lungul timpului niște salarii brute, niște sporuri care în momentul de față, pe legislația actuală, nu fac parte din baza de calcul a pensiilor și alte sporuri care făceau parte din salariul brut prime, premii. Atunci ele se acordau sporadic, nu aveau acel caracter permanent specificat de legiuitor în actuala legislație, dar asupra cărora s-a acordat contribuție de asigurări sociale de stat, aceste sporuri vor fi luate în calcul în noua legislație.

Pensii 2024: Toate cele 5 milioane de pensii în plată vor ajunge la valoarea de 2032 de lei

Toate cele 5 milioane de pensii în plată vor ajunge la valoarea de 2032 de lei punctul de pensie de la 1785 de lei, o creștere de 13,8% acordată tuturor pensiilor în plată. O pensie de serviciu are două componente, una calculată pe contributivitate și partea cea care se suportă de la bugetul de stat care se calculează conform legii respective, care reglemenează respectivul statut. Este o reglare între bugete. Se va primi acea sumă numai că partea contributivă se majorează cu procentul respectiv, diminunându-se practic din subvenția de la bugetul de stat urmând ca pensia să nu crească per ansamblu, să rămâna aceeași pensie în plată.

Avem aproape 95% de dosare evaluate și digitalizate. În momentul în care vom avea acest proces de evaluare încheiat și legea adoptată și publicată în monitorul oficia, în septemebrie vom reuși să recalculăm, oamenii să primească pensiile recalculate. În septembrie, oamenii deja vor primi pensiile recalcultate în baza noii formule de calcul.

Nicio pensie nu va scădea după recalculare

Nicio pensie nu va scădea. O mare parte din pensii vor avea creșteri. Creșterile nu sunt exact ca la majorarea de la 1 ianuarie pentru toată lumea același procent. Și în funcție de, aici intervine particularitatea fiecărui pensionar, în funcție de istoricul profesional, anii de cotizare, intevine și acel indice de corecție, cei care au ieșit după 2020 au beneficiat de un indice mai fovarizant de 1,41, în detrimentul celor care nu au beneficiat de acel indice de corecție.

Aici creșterile nu vor fi la fel pentru toată lumea, vor fi în funcție de anul pensionării, în funcție de numărul de puncte acumulate, în funcție de stagiul de cotizare realizat de-a lungul timpului.

Încercăm ca acest proces de evaluare să îl închidem foarte repede și după aceea să avem și legea publicată în monitorul oficial pentru a putea să angajăm și credite bugetare pentru cei care vor să facă programul informatic care să aplice noile prevederi din noua lege a pensiilor. Noi trebuie să implementăm practic noua lege a pensiilor după ce vom avea și normele metodologice tot așa finalizate. Va trebui după aceea efectiv să lucrăm la programul informatic de calcul al pensiilor astfel încât cu data de 1 septembrie să avem deja pensiile recalculate. Ne capacităm cu toții la maximum ca să reușim ca, în septembrie, să avem acest lucru așa cum prevede de fapt noul proiect. Au rămas într-adevăr dosarele foarte grele, foarte complicate, dar această perioadă de evaluare este practic cea mai grea etapă și noi sperăm să o terminăm foarte, foarte repede.

Lista măsurilor fiscale care vor intra în vigoare de la 1 noiembrie 2023. Grosul măsurillor vine de la 1 ianuarie 2024

Nicio pensie nu va scădea. Eventual dacă din formula de calcul actuală va ieși un cuantum inferior al cărui cuantum există în plată, oamenii vor rămane… este un principiu universal valabil care a fost valabil în toate legislațiile anterioare ale pensiilor, omul rămâne cu pensia cea mai avantajoasă în plată.

Pensii 2024.  Începând cu anul 2025 procesul de majorare rezultat din aplicarea prevederilor nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor contribuțiilor de asigurări sociale la buget, ce înseamnă asta? Este vorba practic despre un coridor care are 2 limite. În primul rând acel procent de creștere a contribuției de asigurări sociale care se colectează la bugetul de pensii și inflația datorată pe anul precedent, dacă această creștere se află în aceste două intervale de timp practic creșterea trebuie să fie în interiorul acestui interval.

Este vorba despre o egalizare a vârstei de pensionare. În momentul de față și pe actuala legislație avem o eșalonare, o etapizare a acestei creșteri. Acest lucru nu se va face brusc, imediat cu data intrării în vigoare a acestei legi. Există o anexă la acest proiect de lege unde se spune foarte clar că vârsta de pensionare de 63 de ani se atinge tocmai în anul 2030, urmând încă o etapizare de 2 ani de zile până în anul 2035. Abia în anul 2035 se va atinge acea egalizare a vârstei între femei și bărbați.

Stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare prevazute în prezenta lege sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România la un interval de maxim 3 ani. Concret, ce înseamnă asta? Lucrurile sunt destul de clare și predictibile în același timp pentru că România are o speranță de viață scăzută față de țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Din trei în trei ani se evaluează această speranță de viață. Sunt niște indicatori clari, normali, predictibili care funcționează peste tot în UE. În funcție de creșterea speranței de viață ar trebui să fie corelată și vârsta de pensionare. Deocamdată, noi ne oprim la 65 de ani”, a declarat Daniel Baciu – președintele Casei Naționale de Pensii, la un post tv.