Pensii 2024. Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cele mai mari creșteri de pensii speciale s-au înregistrat în februarie în privința foștilor magistrați, cu 675 lei în plus față de luna ianuarie, o creștere de la 22.505 lei, la 23.180 lei). În februarie a crescut și numărul judecătorilor și procurorilor care încasează pensii speciale, de la 5.458 persoane în ianuarie, la 5.522 persoane în februarie, creșterea valorii medii a pensiilor putând fi pusă astfel pe seama pensiilor foarte mari pe care le încasează aceștia din urmă.
În cazul magistraților, din pensia medie de 23.180 lei, 20.564 lei este cota suportată din bugetul de stat, iar 6.551 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
A doua cea mai bine plătită categorie de „speciali” este cea a foștilor piloți din Aviația Civilă. Numărul acestora a crescut cu 10 în februarie, de la 1.364 în ianuarie la 1.374 în februarie, pensia medie din domeniu crescând și ea cu doar 2 lei în februarie, până la 12.925 de lei.
Din cei 12.925 de lei, 8.366 lei sunt suportaţi din bugetul de stat. A treia cea mai bine plătită categorie de „speciali” este cea a foștilor angajați ai Curții de Conturi, de altfel singura ramură ale cărei pensii medii au scăzut în februarie față de ianuarie cu 3 lei (de la 9.707 lei în ianuarie, la 9.704 lei în februarie). Numărul pensionarilor a crescut însă cu 7 persoane, ajungând la 610 în februarie. Din cei 9.704 de lei, 3.107 lei este cota suportată din bugetul de stat.
Foștii diplomați și consuli (744 de persoane în februarie, cu 10 mai multe decât în ianuarie) au încasat cu 26 de lei mai mult luna trecută, ajungând la o pensie medie de 6.642 lei, din care 3.047 de lei suportaţi de la bugetul de stat.
Foștii funcționari paramentari, cu 20 mai mulți în februarie față de ianuuarie, au înregistrat și ei o creștere cu 64 de lei a pensiei medii, ajungând la 5.726 de lei în februarie, din care 3.126 de lei de la bugetul de stat.
Pensiile speciale reprezintă un subiect foarte sensibil în societatea românească. Cu atât mai mult cu cât beneficiarii sunt oameni încă tineri, în plină putere de muncă, iar numărul lor crește de la o lună la alta.
Pensiile speciale rămân o problemă fără soluție pentru politicienii românești. Aceasta spre indignarea marii majorități a românilor care, deși contribuie o viață la asigurările sociale, primesc sume insuficiente pentru un trai decent. Mai mult, în vreme ce specialii, se retrag din activitate la vârste tinere, restul, sunt îndemnați să muncească cât mai mult.
Subiectul pensiilor speciale a fost intens dezbătut în 2023. Aceasta cu atât mai mult cu cât Banca Mondială și Comisia Europeană au criticat dur sistemul care stă la baza plății acestor indemnizații. Cele mai importante critici au fost că pensiile speciale nu țin cont de contribuția efectivă a beneficiarilor și, în parte, au fost stabilite în funcție de veniturile obținute în ultimele 12 luni de activitate.
Pensii 2024. Data la care se livrează pensiile în martie. Mărţişorul ajunge cu întârzire la bunicii noştri
Politicienii au promis că vor rezolva problema însă nu au făcut nimic. Legea care urma să reformeze pensiile speciale s-a dovedit un eșec. Actul normativ nu a schimbat nimic, nici măcar nu a dispus majorarea vârstei de pensionare. Iar acest lucru generează o lipsă acută de magistrați, în sistem. După noua lege, vârsta de pensionare a magistraților va atinge 60 de ani abia în 2062. Legea se va aplica doar viitorilor studenți la drept.
Raportul dintre cea mai mică pensie a unui magistrat, aproximativ 3.710 euro/lună, și pensia medie pe economie, 394 euro/lună era de 10 la 1. Pe de altă parte, raportul dintre cea mai mare pensie a unui magistrat 10.000 euro/lună și pensia medie pe economie era de 25 la 1.
Din datele publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.374 de pensionari. Pensia medie în cazul lor era de 12.925 de lei, din care 8.366 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensiile românilor calculate după o nouă formulă
În vreme ce, potrivit așa-zisei reforme privind pensiile speciale, vârsta de pensionare a magistaților va crește abia din 2062, în cazul celorlalți români, majorarea se aplică aproape imediat. Vârsta de pensionare pentru femei crește treptat, în următorii ani, până va ajunge la 63 de ani în 2030.
Regulile care se aplică magistraților, prin legea adoptată de politicieni, nu sunt valabile și pentru restul românilor. Iar Curtea Constituțională, alminteri foarte sensibilă, când vine vorba despre judecători și procurori nu are nimic împotrivă.
Legea pensiilor are prevederi speciale menite să-i țină pe români o perioadă cât mai lungă în activitate. Mai mult, aceștia sunt încurajați să muncească până la 70 de ani.