Pensii 2024. Ce este indicele de corecţie şi cum noua formulă de calculare ar putea dubla veniturile seniorilor

Pensii 2024. Legea Pensiilor și recalcularea acestora începând cu luna septembrieeste un subiect foarte dezbătut în România. Recent, șeful CNPP a făcut niște prezicări despre indicele de corecție, care este foarte important pentru pensionari.

Totuși, trebuie făcute unele precizări menite să clarifice anumite aspecte. Se știe că valoarea pensiilor de care vârstinicii vor beneficia după 1 septembrie va fi determinată de mai multe criterii, printre care și acest indice de corecție, conform DC Business.

Înainte de toate merită amintit că acest indice de corecție a fost introdus prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art. 170 și a fost aplicat tuturor pensiilor. În primul an el a fost de 1,12, urcând la 1,17 în 2012 și 2013, pentru ca apoi să scadă, în următorii ani până la 1,15, ba chiar 1,07, cum s-a întâmplat în 2014 și 2014. În 2019, el a fost de 1,20, pentru ca din 2020 să fie de 1,41.

În noua Lege a pensiilor, acest element nu se mai regăsește, iar seniorii care s-au retras din activitate înainte de anul 2011 vor avea parte de cele mai mari majorări de pensii. Veniturile lor s-ar putea dubla aproape, dacă au muncit mai mult de 25 de ani.

Alte articole

Scandal la Casele de pensii. Anunțul guvernului pentru pensionarii care aşteaptă de trei luni pensiile majorate

Pensii decembrie 2024. S-a reparat softul, poştaşul aduce TREI pensii la unii seniori înaintea Sărbătorilor

Pensii mai 2024. Veste proastă pentru aproape 3 milioane de pensionari, de ce ajung banii mai târziu de Paşte

În același timp, șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a explicat că „pensionarii care au beneficiat de un indice de corecţie mare vor avea creșteri mai mici, iar cei care nu au beneficiat de indice de corecție vor beneficia de creșteri mai mari. Contează foarte mult care a fost nivelul contribuţiilor, istoricul profesional”, a subliniat șeful CNPP.

Alt factor care va spori veniturile pensionarilor sunt punctele de stabilitate care, după cum declara recent ministrul Muncii, Simona-Bucura Oprescu, ”ne ajută în special să adecvăm pensiile cu venituri mici”.

Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia, inclusiv cele aferente perioadelor de necontributivitate, și a numărului de puncte de stabilitate. Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:

– 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani. Exemplu: între 25 și 30 de ani se acordă 2,5 puncte;

– 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani. Exemplu: între 30 și 35 de ani se acordă 3,75 puncte;

– 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.

Pensii 2024. Formula de calcul. Tipuri de pensii. Majorări. Cumpărarea de vechime

Ministerul Muncii a arătat digieconomic.ro sistemul prin care pensiile vor fi recalculate. În răspunsul Ministerului am găsit principiile sistemului, formula de calcul a pensiilor, tipurile de pensii, termenele și indicii după care acestea se majorează. Varsta de pensionare devine egală pentru femei și bărbați. Femeile cu copii vor ieși mai repede la pensie. Guvernul și Parlamentul au aprobat actul normativ privind recalcularea pensiilor din România, care este programată să aibă loc în septembrie.

Proiectul de lege a avut in vedere doua principale obiective: eliminarea inechitatilor din sistem si adecvarea pensiilor mici, precum si asigurarea unei stabilitati pe termen mediu si lung a sistemului de pensii.

Este cea mai amplă reformă a pensiilor de la fosta recalculare, din 2010. Proiectul a fost realizat împreună cu experții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale care au confirmat că noua lege ar fi sustenabilă și că va aduce stabilitate sistemului de pensii din România.

Principiile noului sistem

Ministerul enumeră principiile care au stat la baza recalculării. Principiul contributivității este consolidat prin condiționarea stagiului minim si complet de cotizare de vechimea realizată efectiv.

Principiul stabilității contribuției la sistemul public de pensii este un principiu nou potrivit căruia stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani să fie ajustat cu un număr de puncte pentru stablitatea în câmpul muncii.

Principiul solidarității conform caruia asigurații sistemului public de pensii își asumă reciproc obligații.

Principiul egalității potrivit căruia beneficiază de tratament nediscriminatoriu, în ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

Formula de calculEste reprezentată de două elemente: un VPR care reprezinta o valoare a punctului de referință și un număr total de puncte.

Pensie = VPR x Număr total de puncte.

VPR (valoarea punctului de referință) = valoarea punctului de pensie împărțit la 25

Număr total de puncte.= puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte asimilate /necontributive

Noutatea în cadrul formulei o reprezintă numărul de puncte stabilitate acordate pentru anii contributivi (peste 25 de ani).

Calculul pensiei va avea în vedere atât venitul pentru care s-a plătit contribuția la sistemul de asigurări sociale, cât și vechimea realizată efectiv în muncă, pe teritoriul Romaniei.

La calculul numărului total de puncte se va adăuga și un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare contributive de 25 de ani, si anume:

0,50 puncte /an pentru anii din internalul 26-30 inclusiv;
0,75 puncte/an pentru anii din internalul 31-35 inclusiv;
1 punct/an pentru anii din intervalul 36-40-etc.

Aceste puncte se vor acorda doar pentru anii contributivi care nu se suprapun cu anii de pensie. Aceste puncte se vor stimulente pentru prelungirea vieții profesionale.

Stagiul de cotizare de 25 de ani din cadrul formulei de calcul al VPR nu este un stagiu folosit la calculul dreptului de pensie, ci la calculul VPR. Valoarea VPR va fi cea care se va majora pe viitor, nu parametrii de calcul ai VPR.

Majorări anuale de pensii

Mecanismul de majorare al pensiilor – Rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.În anul 2024 valoarea punctului de pensie prevăzut pentru anul 2023, de 1.785 lei, se majorează cu 13,8% si va fi de 2.032 lei. Raportandu-ne la valoarea punctului de pensie de 2.023 lei, valoarea punctului de referință VPR, la data intrării în vigoare a noii legi, va fi de 81 lei.

Majorarea pensiilor se va realiza la inceputul fiecărui an, în luna ianuarie și va depinde de procentul de creștere a veniturilor din contribuții de asigurări sociale la bugetul sau rata medie anuală a inflației din ultimii doi ani, acordându-se valoarea cea mai avantajoasă.

În cadrul negocierilor tehnice cu serviciile Comisiei Europene, a fost făcută în mod repetat solicitarea, în vederea asigurării sustenabilității pe termen lung a reformei și a menținerii angajamentelor asumate, de implicarea a unui organism de experți independenți pentru analiza și eventuala revizuire periodică a parametrilor reformei.

Consiliul Fiscal a fost considerat a fi cel mai bun organism care sa îndeplinească aceste cerințe. Referirea la datele si informatiile prezentate in cadrul Aging Working Group din proiectul de lege nu este una exhaustiva, de natura a limita sursa de date pe baza carora se vor elabora rapoartele mentionate in raportul de lege, ci de a indica parametrii indicativi si periodicitatea ce vor fi avute in vedere.

Aceste condiții au fost introduse la solicitarea expresă a Comisiei Europene ca o asigurare suplimentară că se respectă jalonul din PNRR și că viitoarele guverne nu vor opera creșteri de pensii la discreție, care să dea peste cap echilibrul bugetar.

Majorările de pensii nu pot fi mai mari decât rata medie anuală a inflației sau decât creșterea veniturilor din CAS ca urmare a creșterii salariilor și a numărului de locuri de muncă.

Pensii 2024. Tipuri de pensii

Proiectul de lege prevede patru tipuri de pensie:

Pensie pentru limită de vârstă;
Pensie anticipată;
Pensie de invaliditate;
Pensie de urmaș.

Pensia pentru limită de vârstă  – Accesul la pensia pentru limită de vârstă este condiționat de realizarea unui stagiu minim de 15 ani contributiv. La totalizarea stagiului minim de cotizare nu se au în vedere perioadele asimilate și perioadele necontribitive. Exceptie o constituie perioada de maternitate/paternitate care va fi avută în vedere la calculul vechimii necesare pentru deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă.

Pensia anticipată – Accesul la pensia anticipată este condiționat de realizarea unui stagiu complet de cotizare contributiv de 35 ani. Pensionarea anticipată se realizează cu reducerea maximă de 5 ani din vârsta standard de pensionare prevăzută de lege. Pensionarea anticipată cu 5 ani mai devreme a persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv, de 35 ani, cu cel mult 5 ani de stagiu de cotizare va fi penalizată cu maximum 24% .

Pensii 2024. „Bani albi pentru zile negre!” – artificiul din noua lege care îţi aduce un bonus suplimentar la bătrâneţe
Pensia de invaliditate – vor exista în continuare cele trei grade de invaliditate. Noutatea penstru această categorie este redefinirea gradelor de invaliditate în funcție de deficiența funcțională a persoanei (grav, accentuat sau mediu). Pentru oricare dintre gradele de invaliditate în funcție de natura afectării capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.

Pensia de urmaș – Se mențin prevederile din legislația veche.

Valorificarea sporurilor nepermanente

Valorificarea sporurilor acordate sporadic de-a lungul activității profesionale. Valorificarea tuturor veniturilor brute realizate pentru care s-au datorat contribuțiile de asigurări sociale : acord global, plata cu ora, al treisprezecelea salariu, premii, etc.. În situația în care din diverse motive nu se poate face dovada acestor venituri brute cu adeverințe, la calculul punctajelor se utilizează ca și in prezent salariile din carnetul de muncă și sporurile permanente.

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii noi se recalculeaza din oficiu toate dosarele care au adeverinte cu sporuri nepermenente si nevalorificate conform vechii legislații. Pentru pensionarii care nu au depus la dosar inca aceste adeverințe pot să le depună. Modelul de adeverință pentru anagajatori e cel prevăzut de lege. Pentru pensionarii care au adeverințele la dosar nu mai este necesar sa prezinte o altă adeverință decât dacă cea de la dosar este incompletă. Sunt valabile adeverințele care au fost emise și înainte de intrarea noii legi în vigoare dacă respectă fondul și forma prevăzută de legislația de la momentul emiterii. Drepturile recalculate urmare adăugării de sporuri nepermanente de acordă de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Pensii 2024. Egalizarea vârstelor standard de pensionare dintre bărbați și femei

Egalizarea vârstei de  pensionare a femeilor cu cea a barbaților, la 65 de ani, eșalonat până în anul 2035. În prezent atingerea varstei standard de pensionare la femei de 63 de ani și se face eșalonat până în 2030. Conform anexei nr. 5 din proiectul de lege nou esalonarea vârstei standard pentru femei se va face, conform criteriilor din jalon, până în anul 2035. În proiectul de lege s-a avut în vedere si recomandarea asumată de Romania prin PNRR, referitoare la mentinerea in activitate a angajatilor până la vârsta de 70 de ani, dar cu acordul angajatorului.

Reducerea vârstei standard de pensionare pentru femeile cu copii
Cine a născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare astfel: 6 luni pentru primul copil, un an pentru doi copii…..mergând cu reducerea până la 3 ani si 6 luni, pentru 7 copii. Reducerea vârstei de pensionare prevăzută în tabelul din proiectul de lege se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani. Pentru acest beneficiu femeile vor prezenta copii după certificatele de nastere ale copiilor și o declarație pe proprie răspundere că au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani. Acest mod de lucru a fost utilizat și pe parcusul implementării legii nr. 19/2000. Această reducere se poate cumula si cu reducerile in baza grupelor de muncă.