Pensii 2024. Ce români ar putea pierde DEFINITIV pensia. Ce este indemnizaţia socială şi cine o poate primi din septembrie

Pensii 2024.  Unii români ar putea să renunțe la pensie după noua lege. Pentru a beneficia de această opțiune, pensionarii trebuie să-și exprime alegerea cu trei luni înainte de aplicarea legii, conform Agerpres. În prezent, aproximativ un milion de pensionari primesc pensia minim garantată de 640 de lei.

„O noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee,” se precizează într-un comunicat al ministerului.

Pensii 2024. Recalcularea pensiilor și opțiunile disponibile

Pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani vor beneficia de recalculare pe baza noii formule, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă, aceștia pot opta pentru aceasta. Cei care nu își exprimă opțiunea în termenul de trei luni vor rămâne în plată cu suma calculată pe baza contributivităţii.

„Din 2021, nu o să mai existe niciun pensionar care să aibă stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, aşa cum există la ora actuală. Astfel, aceştia vor rămâne la pensia minim garantată de 640 de lei,” explică oficialii ministerului.
Lista modificărilor și opțiunilor oferite prin noua lege include:

• Introducerea indemnizaţiei sociale minime ca alternativă la pensia minimă.
  Obligația de a exprima opțiunea cu trei luni înainte de aplicarea legii.
  Recalcularea pensiilor pentru cei cu stagiul sub 15 ani.
  Menținerea pensiei minime garantate pentru cei care nu își exprimă opțiunea.

 

Pensii 2024. Excepții și diferențierea pensiilor

Excepții de la aceste prevederi sunt acordate pensionarilor care au realizat stagiul minim de cotizare cuprins între 10 și 15 ani și care au beneficiat de pensie de limită de vârstă conform legislației în vigoare la data stabilirii dreptului la pensie. Pentru a deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani, iar cei cu vechime mai mică vor primi o indemnizaţie socială, conform unei alte legi.

Ministrul Finanţelor Publice: ”Nu s-a pus această problemă, a creşterii impozitelor şi taxelor”. Ce spune de cota unică şi impozitul progresiv

Noua formulă de calcul a pensiei minime prevede diferențierea în funcție de vechimea în muncă. În timp ce pensia minimă actuală este de 640 de lei pentru toți pensionarii, indiferent de vechime, noua lege va permite pensionarilor să primească 45% din salariul minim brut plus 1% pentru fiecare an în plus, ceea ce va crea diferențe semnificative în funcție de numărul de ani lucrați.

De exemplu, un pensionar cu 13 ani vechime va primi 1.032 lei în 2021, unul cu 19 ani – 1.176 lei, iar unul cu 35 de ani vechime – 1.560 lei. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor, care urmărește eliminarea inechităţilor dintre pensionarii cu contribuții egale, dar care primesc pensii diferite, precum și între bărbați și femei.

În România, pensionarii au opțiunea de a continua să lucreze după ce ajung la vârsta de pensionare, fie ca angajați, fie ca antreprenori. Cu toate acestea, există o regulă importantă de care trebuie să țină cont: dacă un pensionar optează să lucreze și renunță la pensie, acest lucru poate avea un impact semnificativ asupra veniturilor sale totale.

1. Sistemul de Pensii și Câștigurile Permise

Conform legislației românești, pensionarii pot lucra în continuare și, în funcție de tipul de pensie (de exemplu, de limită de vârstă, anticipată sau de invaliditate), pot să cumuleze pensia cu salariul sau să fie obligați să renunțe la pensie dacă depășesc un anumit plafon de venit.

2. Opțiunea de a Renunța la Pensie pentru a Lucra

Un pensionar poate alege să renunțe la pensie pentru a lucra în continuare, ceea ce înseamnă că pensia sa este suspendată. Acest lucru poate fi avantajos în următoarele cazuri:

Salariu mai mare decât pensia: Dacă salariul oferit pentru poziția de muncă este semnificativ mai mare decât pensia, pensionarul poate decide să renunțe temporar la pensie pentru a beneficia de un venit lunar mai mare.
Contribuții suplimentare la pensie: Continuarea muncii contribuie la creșterea punctajului de pensie, ceea ce poate duce la o pensie mai mare odată ce pensionarul decide să nu mai lucreze.

3. Calculul Veniturilor: Pensie vs. Salariu

În general, un pensionar care renunță la pensie și continuă să lucreze va câștiga salariul complet oferit de angajator, fără nicio reducere din cauza statutului de pensionar. În cazul în care pensionarul decide să își continue activitatea profesională și să renunțe la pensie, venitul său total va fi format exclusiv din salariul primit.

Exemplu de calcul:

Dacă un pensionar primește o pensie de 2.000 RON pe lună și i se oferă un loc de muncă cu un salariu de 4.000 RON pe lună, el poate decide să renunțe la pensie și să accepte salariul, rezultând un câștig lunar suplimentar de 2.000 RON.

4. Avantaje și Dezavantaje

Avantaje:

Venituri mai mari: Salariile sunt, în general, mai mari decât pensiile, ceea ce poate aduce un beneficiu financiar semnificativ.
Câștiguri suplimentare pentru pensie: Continuarea contribuțiilor poate crește pensia finală.

Dezavantaje:

Pierderea pensiei: Pensionarul nu va primi pensia pe perioada în care alege să lucreze.
Impozitarea salariului: Salariul este supus impozitării, ceea ce poate reduce câștigurile nete.

Pensii 2024. Câți pensionari primesc indemnizaţie socială

Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în iunie 2024, de 1.136.211 persoane, cu 67 mai mic comparativ cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Dintre aceştia, 1.040.624 erau pensionari din sistemul public, iar 95.587 erau pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor, arată datele CNPP, citate de Agerpres.

În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat a fost de 497 de lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în judeţele Maramureş (de 579 lei), Bistriţa-Năsăud (569 lei), Cluj (551 lei) şi Hunedoara (549 lei).

Cei mai mulţi beneficiari ai acestei indemnizaţii erau în Bucureşti – respectiv 48.520 – şi în judeţele Suceava (42.815 pensionari), Iaşi (37.687), Dolj (37.686) şi Prahova (35.746).

În ceea ce priveşte pensionarii agricultori, indemnizaţia socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 342 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în judeţele Ilfov (485 lei), Gorj (443 lei), Hunedoara (416 lei) şi în sectorul 2 din Bucureşti (415 lei).

Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în judeţele Iaşi (6.642 persoane), urmat de Botoşani (6.304), Dolj (6.165), Olt (5.580) şi Teleorman (5.540).

CNPP precizează că beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii şi indemnizaţii, cumulate, se situează sub valoarea de 1.281 de lei, încasează lunar această valoare, denumită „Indemnizaţie socială pentru pensionari”, conform prevederilor Legii nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare.