Pensii 2024. Președintele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, a recunoscut public că anumite pensii pot fi recalculate greșit. Totuși, pensionarii români pot contesta deciziile de recalculare în termen de 45 de zile de la momentul primirii lor.
„Suntem oameni până la urmă și eroarea umană niciodată nu a putut fi eliminată. Noi sperăm să diminuăm aceste erori, spre zero. Eroarea este normală, ne-o asumăm. Orice greșeală se poate îndrepta.
Ce se întâmplă cu recalcularea pensiilor. Când vor ajunge deciziile la pensionari
Este foarte clar și prevăzut în formularul de decizie că există un termen de 45 de zile pentru a contesta, de la momentul primirii deciziei. Eu sper să nu fie cazul, am încredere în colegii mei”, a spus el.
Potrivit expertei în pensii și salarizare Dorina Barcari, recalcularea pensiilor în două etape ar putea să creeze probleme în sistemul de pensii publice. Conform spuselor sale, documentele necesare pentru dosarele de pensie ar trebui să fie deja în arhive încă din anul 2011.
În prima etapă a recalculării pensiilor, se va aplica o nouă formulă care folosește o valoare punctuală de referință de 81 de lei. În a doua etapă, vor fi luate în considerare și veniturile din sporuri, premii, ore suplimentare și alte perioade asemănătoare. Problema este legată de cele două etape de recalculare a pensiilor.
Prima etapă este relativ simplă. Ea implică adunarea punctelor realizate și a eventualelor puncte suplimentare. Suma rezultată se înmulțește cu 81. Aceasta etapă se desfășoară rapid, dar perioadele asimilate și suplimentare nu ar trebui incluse în aceste calcule. Acest lucru ar putea duce la confuzii și erori, care ulterior vor fi corectate prin reținerea sumelor de la pensionari și scăderea pensiilor. Pe scurt, separarea acestor perioade din calcule va crea mari încurcături.
În a doua fază de recalculare, trebuie incluse toate veniturile contributive, chiar dacă unele sunt deja în dosare și altele nu au fost încă aduse la dosar. Problema este că, acum, se discută despre veniturile permanente și nepermanente. Totuși, din anul 2011 nu ar mai fi trebuit să se folosească aceste noțiuni, conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), cunoscută sub numele de Decizia 19.
Această decizie a stabilit că noțiunea de venituri permanente și nepermanente, introdusă în 2002 printr-o lege ordinară, nu este corectă pentru că ea contravine unei legi organice. Astfel, toate documentele referitoare la veniturile nepermanente ar fi trebuit să fie deja valorificate.
Pensii 2024. Avem calendarul majorării pensiilor, când vin deciziile de pensionare şi când sunt distribuiţi banii. Între 15 şi 31 august, Casa Naţională de Pensii a anunţat că vor fi livrate deciziile de recalculare, prin care românii vor afla dacă vor primi sau nu bani în plus la pensie. Acestea sunt primite doar de titulari, nu de terţe persoane din familie.
Aşadar, deciziile vor fi livrate personal de poştaşi şi dacă seniorii nu vor fi acasă, le pot ridica de la sediile poştale şi, ulterior, de la casele teritoriale de pensii. Nimeni în afară de titular nu poate primi decizia de recalculare. Ulterior, timp de două săptămâni, adică de pe 2 până pe 15 septembrie urmează livrarea pensiilor. În această perioadă, cei care vor beneficia primii de noua recalculare sunt cei care primesc pensia prin poştă.
Din 12 septembrie încolo, vor fi alimentate şi cardurile pentru vârstnicii care încasează pensiile prin bancă. După recalcularea din septembrie, urmează şi „mica recalculare” care va fi gata până în februarie 2025.
De aceste majorări vor beneficia pensionarii care înainte de 2001 au avut sporuri, venituri în acord global, ore suplimentare sau alte beneficii extrasalariale.
De asemenea, pe 1 ianuarie 2025 va avea loc o indexare automată a pensiilor cu rata inflaţiei. Noua lege prevede, pe lângă această indexare cu rata inflației, şi un plus de 50% din câștigul salarial mediu brut pe economie.
Pensii 2024. Noua formulă de calcul i-a bulversat pe mulți pensionari deși la prima vedere pare simplă. Cel mai important lucru la recalculare îl reprezintă numărul de ani munciți.
Sistemul de pensii publice din România este reglementat, începând din acest an, printr-o nouă lege, respectiv prin Legea 360/2023. Pe 6 decembrie 2023, legea pensiilor, adoptată de Parlament în noiembrie și promulgată de președintele Klaus Iohannis, a fost publicată în Monitorul Oficial.
Ea se aplică începând din 1 ianuarie 2024. O parte din prevederi au intrat în vigoare de la începutul anului, iar cele mai multe vor fi din septembrie.
Noua lege prevede că de la 1 ianuarie 2024, pensiile vor crește cu 13,8% și vor fi recalculate în septembrie. Punctul de pensie va fi, astfel, 2.032 lei.
Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR). VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25.
La data intrării în vigoare valoarea punctului de referință este 81 de lei, care va fi indexat anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. În anul 2024, valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și este de 2.032 lei.
Pensii 2024. Formula pentru plata pensiei:
Calculul pensiei = VPR x Numărul total de puncte
VPR (valoarea punctului de referință) va fi de 81 de lei.
Număr total de puncte = puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate si necontributive.
Punctele de necontributivitate: anii din armată, șomaj sau facultate (0,25 puncte de fiecare an).
Punctele de contributivitate: anii în care ai contribuit la sistemul de pensii. Un punct pentru fiecare an.
Legea nr. 118/2010 a stabilit că sintagma pensie socială minimă garantă va fi înlocuită cu sintagma indemnizație socială pentru pensionari, așa că pensia socială și indemnizația socială pentru pensionari se referă la același lucru.
Citește și: Vouchere sociale 2024. Alţi 250 de lei pe card în august, imediat după plata pensiilor. Din 2025, se taie!
„Mica recalculare”, cum este cunoscută a doua recalculare a pensiilor, va începe după 1 septembrie. Actele necesare vor putea fi depuse pe parcursul a șase luni, dar termenul ar putea fi prelungit din cauza dificultății obținerii adeverințelor.
După data de 1 septembrie, când va intra în vigoare marea recalculare a pensiilor, va urma o doua majorare. Numită „mica recalculare”, aceasta are rostul de a introduce în formula de calcul veniturile nepermanente de care au beneficiat pensionarii.
Pensii 2024. Conform Legii 360/2023, lista veniturilor nepermanente de care casele de pensii județene vor ține cont la noua recalculare a pensiilor include:
– formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
– premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.
– recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate.
– al treisprezecelea salariu.
– formele de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru.
– sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfecţionarea de specialitate a învăţătorilor şi educatorilor.
– indemnizaţiile de muncă nenormată.
– alte sporuri care nu au avut caracter permanent pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale.
Potrivit prevederilor legii, pentru a fi luate în calcul la noua recalculare a pensiilor, veniturile nepermanente trebuie să poată fi dovedite prin adeverințe. Modelul lor este prevăzut în Anexa 6 a actului normativ.
Casa Națională de Pensii Publice a venit recent cu precizări referitor la adeverințele care trebuie aduse de către seniorii care vor să beneficieze de a doua recalculare a pensiilor. „Noua lege a pensiilor recunoaște drepturile pensionarilor astfel încât sunt valorificate în calculul pensiei veniturile contributive care anterior nu erau valorificate (de exemplu, sporuri nepermanente, prime, premii, al 13-lea salariu, ore suplimentare, acord global etc.) și care sunt prevăzute în HG nr. 181/2024”, a precizat CNPP.
Conform sursei citate este nevoie de o adeverință dacă se dorește valorificarea veniturilor nepermanente (prime, sporuri, acord global, plata cu ora, al 13-lea salariu etc.). Dacă nu există venituri nepermanente nu este necesar niciun document. De asemena, dacă adeverințele au fost depuse deja, ele nu trebuie prezentate din nou. Dacă veniturile nepermanente sunt după aprilie 2001, nu e nevoie de adeverințe pentru că acestea sunt preluate deja din sistemul informatic.
Potrivit precizărilor președintelui CNPP, Daniel Baciu, adeverințele pot fi depuse începând după data de 1 septembrie. Termenul de depunere al acestora este de șase luni, însă ar putea fi prelungit.
Actele pot fi depuse la casele de pensii județene de care aparțin solicitanții. „Nu trebuie să bată nimeni drumul până la București dacă este din Botoșani sau din Satu Mare. Trebuie să se adreseze Caselor Județene de Pensii de care aparțin. În județele mai mari sunt și case teritoriale pentru a fi mai aproape de seniori. Nu trebuie să vină nimeni la București. Nu trebuie să punem oamenii pe drumuri.”, a precizat fostul ministru al Muncii Marius Budăi, citat de newsweek.