Pensii 2024. Se majorează pensiile pentru românii care au cotizat peste 25 de ani! Noile măsuri intră în vigoare din acest an.

Astfel, se pregătesc majorări substanţiale pentru românii cu stagiul complet de cotizare după 1 ianuarie 2024. Sistemul public de pensii va fi reglementat, de principiu, din toamna lui 2024, de Legea 360/2023, care a apărut luni în Monitorul Oficial. Unele prevederi ale noii legi se aplică din ianuarie 2024, dar majoritatea se vor aplica din septembrie 2024.

Potrivit legii, stabilitatea în activitate, adică o perioadă de cotizare fără prea multe întreruperi, va fi recompensată cu puncte suplimentare, care vor însemna, de fapt, valori mai mari ale pensiilor.

Pensii 2024. Noi reguli pentru obţinerea pensiei anticipate. Cum o calculezi
Stabilitatea în activitate, adică un stagiu de cotizare de peste 25 de ani, va aduce și o pensie mai mare, deoarece, pentru perioadele lucrate peste această limită, cei ce vor să iasă la pensie vor primi, de anul viitor,  punctaj suplimentar, după cum apare în noua lege a pensiilor, publicată în această săptămână în Monitorul Oficial.

Alte articole

Anunţ important pentru mai bine de 8 milioane de români. Au mai mulţi bani în conturi, de care nici nu ştiu!

Daniel Baciu, anunţ așteptat de toţi pensionarii: Va creşte pragul de impozitare. Cea mai mare pensie de stat, 60.000 de lei!

Un aspect crucial al noii legi este stagiul complet de cotizare, care a fost extins la 25 de ani. Această modificare beneficiază în mod deosebit bărbații, având deja un stagiu de cotizare mai mare de 25 de ani, anterior setat la 30 de ani. Prin urmare, aceștia vor experimenta o creștere semnificativă a pensiilor, de până la 30%, în funcție de numărul total de puncte acumulate pe parcursul carierei lor profesionale.

Pensii 2024. Cum se va calcula stagiul de cotizare de la 1 septembrie 2024

Practic, pentru stagiul de cotizare contributiv de peste 25 de ani se va acorda, de la 1 septembrie 2024, un număr de puncte de stabilitate, astfel:

• 0,5 puncte – pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
  0,75 puncte – pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
  un punct – pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

Numărul de puncte de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an.

Regulile de mai sus nu se vor aplica “pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii”, potrivit documentului.

De punctele de stabilitate se va ține cont la stabilirea numărului total de puncte realizat de un asigurat. Mai exact, numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate. Punctajul anual al unui asigurat se va determina prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

Apoi, în baza numărului total de puncte se stabilește valoarea pensiei, care se va determina prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.

Pensii 2024. Majorarea vine ca urmare a strânsei legături între contribuțivitate și cuantumul pensiilor. Cu toate acestea, femeile, care au un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, vor înregistra o creștere mai modestă a pensiilor. Majorarea maximă pentru acestea este estimată la 11%-12%, subliniind discrepanțele notabile în beneficiile aduse de reformele propuse.

Această limitare pentru femei derivă din faptul că stagiul complet de cotizare pentru acestea nu a ajuns încă la nivelul de 30 de ani, așa cum se întâmplă în cazul bărbaților.

„Cu această nouă lege a pensiilor, în funcție de anul în care un român s-a pensionat, creșterea va fi mai mare sau mai mică. Motivul este acela că am avut determinarea pensiilor prin împărțirea numărului total de puncte la acel stagiu complet de cotizare, care n-a fost constant; el a fost în continuă creștere.

La bărbați, acest stagiu de cotizare a ajuns de la 30 la 35 de ani într-un interval de 15 ani, iar la femei este în continuare pe o curbă de creștere și, atunci, nu vor avea toți același procent de majorare”, a explicat fosta șefă a Casei Naționale de Pensii, Doina Pârcălabu.

Această reformă subliniază eforturile de echitate în sistemul de pensii și aduce beneficii semnificative pentru cei cu o lungă carieră de cotizare. Cu toate acestea, impactul diferențiat asupra bărbaților și femeilor pune în lumină provocările persistente în căutarea unei distribuții echitabile a pensiilor.

Pensii 2024. Se schimbă și modul de calcul

De asemenea, noua lege aduce și schimbarea modului de calcul al pensiilor, punctul de referință fiind înlocuitorul actualului punct de pensie. Se majorează pensiile după ce valoarea punctului de referință va reprezinta raportul dintre valoarea punctului de pensie și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25.

Pentru că, în 2024, valoarea punctului de pensie se va majora cu 13,8% și va ajunge la 2.032 de lei, prima valoare a punctului de referință va fi de 81 de lei.

În plus, după introducerea noului mod de calcul, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare se vor recalcula.

Pensii 2024. Ministrul Muncii, anunţ pentru cei mai sărmani români: Cât va fi pensia minimă de la anul

Pensii 2024. Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a declarat, sâmbătă, că peste trei milioane de români vor avea pensii mai mari anul viitor, dar a explicat că datorită faptului că va creşte punctul de pensie, fiecare român în 2024 va avea o pensie mai bună. Potrivit acesteia, fiecare român care a muncit peste 25 de ani va obţine un punctaj suplimentar pentru fiecare an de muncă, astfel că între 25 şi 30 de ani de muncă punctajul este de 0,5 puncte pe an, între 30 şi 35 de ani – 0,75 de puncte pe an, iar după 35 de ani, un punct pe an.

„Pot să vă spun că peste trei milioane de români, pe simulările noastre, vor avea pensii mai mari. (…) Este important să ştie toţi românii că în 2024 vor avea pensii mai mari datorită celor două procese. Oricum, fiecare român, datorită majorării de la 1 ianuarie, fiecare român, datorită faptului că valoarea punctului de pensie creşte, fiecare român în 2024 va avea o pensie mai bună”, a explicat Simona Bucura-Oprescu, întrebată fiind câţi pensionari nu vor avea parte de nicio creştere a pensiei, conform noii formule.

Ea a explicat că la contributivitate şi muncă egală vor exista pensii egale. „Pe recalculare este foarte important să explicăm cele două elemente pe care le avem, de contributivitate şi de stabilitate. Cu alte cuvinte, la contributivitate şi muncă egală vom avea pensii egale, fiindcă prin această nouă lege a pensiilor, în fapt, noi încercăm să corectăm trei categorii de inechităţi. Pe de o parte, inechităţile apărute între pensionari, care au muncit la fel, dar au ieşit la pensie în ani diferiţi, inechităţi între doamne şi domni şi, nu în ultimul rând, inechităţi între pensionari care s-au aflat în indemnizaţia minimă socială”, a mai afirmat Simona Bucura-Oprescu.

Anunţul mult așteptat de pensionari! Creşteri semnificative anunţate de Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu

Pensii 2024. Ce punctaj suplimentar va fi primi fiecare în funcție de anii de muncă

„Este foarte important de spus că pe simulările noastre, pe o situaţie în care aveam un pensionar în indemnizaţie minimă socială care astăzi primea 1.125 de lei, de anul viitor, pentru o vechime în muncă de 35 de ani, creşterea va fi de 87%, peste 1900 de lei. Foarte important de ştiut datorită punctelor de stabilitate, fiindcă pentru un român care a muncit peste 25 de ani se va obţine un punctaj suplimentar pentru fiecare an de muncă. Între 25 şi 30 de ani – 0,5 puncte pe an, între 30 şi 35 de ani – 0,75 de puncte pe an şi după 35 de ani, un punct pe an. Cu alte cuvinte, dacă munceşti, primeşti”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.

Valoarea acestor tichete creşte de patru ori de la 1 ianuarie 2024. Se acordă şi zi liberă pentru salvatorii de vieţi

Ea a fost întrebată care este cea mai mare sumă pe care o poate primi un pensionar şi dacă depinde de punctajul pe care îl are.

„Depinde de punctajul pe care îl are. Punctajul plecând de la punctele de contributivitate, adică punctele pentru care s-a constituit dreptul de pensie şi pentru care în baza cărora s-a calculat cât a plătit acest pensionar. Deci punctele de contributivitate, la rândul acestora vor creşte, fiindcă dacă până acum nu se lua în calcul acordul global dinainte de anul 2001, după noua lege, pe puncte de contributivitate se vor lua în calcul inclusiv sporurile nepermanente. Adică, dacă un român a avut acord global, al treisprezecelea salariu, alte sporuri nepermanente, premii, toate acestea (…) Pe contributivitate în mod proporţional se iau toate aceste venituri şi se vor transforma în puncte de pensie contributive, care vor fi folosite la stagiul minim de cotizare şi stagiul complet de cotizare, iar în cazul facultăţii, şomajului, armată sunt perioade asimilate care la rândul lor vor da un punctaj suplimentar, dar nu vor fi luate în calcul la stagiul minim de cotizare”, a mai explicat ministra Muncii.

Pensii 2024. Egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei

Simona Bucura-Oprescu a mai spus că până în 2035 trebuie să ajungem la egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi la 65 de ani şi a precizat că acesta este un jalon în PNRR.

„Atenţie, la calcularea pensiei doar stagiul contributiv influenţează la scăderea vârstei de pensionare. (…) Dacă astăzi vârsta de pensionare pentru femei este 62 de ani şi o lună, iar până în 2030 vom merge etapizat până la 63 de ani, în baza noii legi, până în 2035, va trebui să ajungem la egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi la 65 de ani. Cu alte cuvinte, dacă femeia noastră iese la pensie în 2035 şi are doi copii poate să iasă la pensie în 2034 cu un an mai devreme”, a declarat Simona Bucura-Oprescu. Ea a explicat că egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi este impusă prin PNRR.

„Egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi este o parte a reformei impusă de angajamentele pe care România le-a luat prin PNRR. Este una dintre reformele asumate de România în jalonul 214 privind reforma pensiilor publice. Este o obligaţie pe care România şi a asumat-o, statul român, nu guvernul din care fac parte, pe care a trebuit să o transpunem în legislaţia românească pentru care noi am venit cu această compensaţie, cu faptul că perioada de creştere a copilului, concediul de maternitate este stagiu contributiv şi, nu în ultimul rând, faptul că dăm această reducere a vârstei de pensionare pentru femeile care au şi cresc copii”, a mai explicat ministra.

Comisiile de specialitate, respectiv Comisia reunită de Muncă și Comisia reunită de Buget Finanțe au aprobat bugetele Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și al Casei Naționale de Pensii Publice.

În anul 2024, bugetul Ministrului Muncii și Solidarității Sociale crește cu 13,3%, de la 66,9 miliarde lei la 75,9 miliarde lei, iar cel al Casei Naționale de Pensii Publice crește cu 20,3%, la 135 de miliarde de lei. Sumele acoperă principalele obiective ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, inclusiv majorarea și recalcularea pensiilor din 2024 stabilite în baza Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, precum și creșterea alocațiilor pentru copii cu 13,8%.

În 2024 sunt prevăzute subvenții de 25.159.024.000 lei din Bugetul de Stat pentru echilibrarea Bugetului Asigurărilor Sociale de stat.

Alte aproximativ 30 de miliarde de lei reprezintă beneficiile de asistență socială:

– Alocații de stat pentru copii

– Indemnizații

– Stimulente și sprijin acordate pentru creșterea copilului

– Drepturi acordate persoanelor cu handicap

– Ajutoare sociale (Venitul Minim de Incluziune)

– Sume acordate pentru compensarea/plafonarea facturilor aferente consumului de energie electrică/gaze naturale/energie termică

– Alte beneficii de asistență socială: transport și dobândă pentru persoane cu dizabilități

– Ajutoare de încălzire în sezonul rece

„Este un buget sustenabil, care asigură atât banii pentru majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2024, cât și recalcularea pensiilor din septembrie 2024 care va elimina inechitățile. Avem banii necesari și pentru majorarea alocațiilor pentru copii cu 13,8%, cât și pentru implementarea Venitului Minim de Incluziune”, a declarat Simona BUCURA-OPRESCU, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Amendamentul pentru eliminarea pensiilor speciale ale aleşilor locali, respins de Parlament

Deputatul USR Ionuţ Moşteanu a susţinut în plen un amendament care cere eliminarea pensiilor speciale pentru foştii primari şi foşti preşedinţi de consilii judeţene. „”PNL cu PSD menţine în continuare aceste pensii speciale, aţi făcut un buget în care pensiile speciale au ajuns la un nivel record de 16 miliarde de lei cu 20 % mai mult faţă de 2023 şi vă ce responsabilitate, bun simţ vă cer să votaţi aşa cum spuneţi de fiecare dată la televizor şi îi minţiţi pe toţi că vreţi pensiile speciale tăiate însă acum vom vedea exact adevărata voastră faţă. Deci, puneţi la vot vă rog amendamentul care cere eliminarea pensiilor speciale pentru foştii primari foşti preşedinţi de consilii judeţene”, spune Moşteanu.

Supus la vot, amendamentul a fost repins cu 102 voturi „pentru”, patru „contra” şi 203 abţineri. În timpul dezbaterilor, a fost repins şi un amendament referitor la suplimentarea bugetului Capitalei.

„Am constatat în acest buget că penalizaţi Bucureştiul tăindu-i fondurile, faceţi rău unui oraş având această atitudine de revanşă de pedepsire a domnului primar general. Amendamentul pe care l-am depus este pentru revenirea la normalitate pentru revenirea la sumele alocate anii trecuţi Bucureştiului, pentru a se putea dezvolta. Între Capitală şi sectoare am depus un amendament pentru ca fondurile consistente 50 % să rămână la Bucureşti”, afirmă Violeta Alexandru – Forţa Dreptei.

Mihai Badea, parlamentar USR, a cerut în plen să nu fie tăiat bugetul Capitalei. „Nu există nicio justificare pentru care să luaţi trei procente din bugetul municipiului Bucureşti, din bugetul locuitorilor Capitalei şi să-l viraţi către Ilfov judeţ care este printre primele din România ca investiţii şi unul dintre cele 3 judeţe ale României care a înregistrat creştere de populaţie între ultimele 2 recensăminte, şi nu o creştere de 4 5000 de locuitori ci o creştere de 150.000 de locuitori, care în mare parte au plecat din Bucureşti, s-au mutat acolo, plătesc impozitele acolo. Deci judeţul ilfov ar trebui să se poată întreţine pe cont propriu, fără să primească bani din bugetul Capitalei. (..) Dacă totuşi nu sunt suficienţi bani la bugetul Ilfovului, vă propun să-l finanţaţi din Fondul de rezervă al Guvernului, de care v-aţi bătut joc de atâta timp şi din care cheltuiţi aiurea în fiecare an”, a spus Badea.