Pensii 2024. Majorarea de 13,8% nu se aplică tuturor. Noutatea vine cu scopul de a asigura că toți pensionarii primesc cu adevărat pensia mărită. Cu toate acestea, această majorare nu se aplică în mod universal, fiind unele excepții notabile, precum pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor, care nu vor beneficia de această creștere.
În primul rând, pentru a înțelege impactul acestei majorări, este esențial să ne uităm la valoarea punctului de pensie, care a fost recent actualizată. Șeful Casei de Pensii a dezvăluit că, începând cu luna ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie a crescut de la 1.785 de lei la 2.032 de lei. Această creștere semnificativă ar trebui să se reflecte pe noile taloane de pensie, oferind o creștere substanțială a veniturilor pentru pensionarii din România.
Potrivit declarației oficialului, „Și profit pentru că văd că aveți aici și taloanele, taloanele pregătite cu noul punct de pensie majorat. Este vorba de luna ianuarie 2024 și se vede foarte clar valoarea punctului de pensie, în valoare de 2.032 de lei începând cu 1 ianuarie.”
Pensionarii pot verifica cu ușurință această informație pe propriile lor taloane de pensie și pot fi siguri că beneficiază de această majorare.
Tichete creşă 2024. Se dau 2.120 de lei lunar pentru fiecare copil în plus la salariu
În plus, este demn de menționat că această majorare nu se aplică doar punctului de pensie, ci și indemnizației sociale minime. Aceasta a urmat același proces de indexare de 13,8%, crescând de la 1.125 de lei la 1.281 de lei, astfel oferind un sprijin semnificativ pentru cei mai vulnerabili pensionari din țară.
Pensii 2024. Printre cei care nu vor beneficia de majorarea de 13,8% se numără pensionarii speciali, cu excepția judecătorilor și procurorilor. Acești ultimi vor rămâne neschimbați, deoarece pensiile speciale ale magistraților sunt protejate de anumite reglementări și nu vor fi actualizate cu rata anuală a inflației.
Un alt grup care nu va avea parte de această majorare sunt cei care primesc pensii pentru activitatea artistică sau pentru că au fost liberi profesioniști. De asemenea, cei care trebuiau să primească pensii de urmaș pentru că au fost persecutați din motive etnice nu vor beneficia de această creștere.
DOCUMENT BURSE şcolare 2024: De ce intră mai puţini bani pe cardul elevilor de luni
Casa de Pensii a emis o declarație oficială: „Prin derogare de la prevederile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 154/2021, drepturile stabilite potrivit art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se acordă și se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2025.”
Oficialii au lăsat să se înțeleagă că 2.000.000 pensionari nu primesc bani în plus la pensie, la recalculare. Numărul de pensionari cărora nu le va fi crescută pensia a fost oferită, indirect, la sfârşitul anului trecut, de șeful Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu.
Profesorul Anton Hadăr a explicat, la Antena 3, motivele pentru care acești cetățeni români nu vor înregistra creșteri ale cuantumului pensiei.
Acesta a oferit un exemplu al unui bărbat care a avut o carieră în calitate de mecanic utilaj în industria textilă, cu un stagiu de cotizare contributivă de 15 ani și 28 de zile.
„A muncit mai puțini ani, aceasta este marea problemă, iar formula nu-l avantajează. A primit mărirea de 13,8%, dar doar cu ea rămâne. Totul pentru că el a lucrat doar 15 ani și știm foarte bine că acum cântăresc foarte mult, mai ales la pensiile mici, punctele de stabilitate.
Punctele de stabilitate se dau pentru ani mulți petrecuți în câmpul muncii. Cine a muncit între 15 și 25 de ani, primește zero puncte, pentru că așa prevede legea”, a explicat profesorul.
Astfel, cei care au avut o perioadă de muncă cuprinsă între 15 și 25 de ani în România nu vor înregistra creșteri ale pensiei conform noii legislații.
Fosta șefă a Casei de Pensii, Doina Pârcălabu, spunea că pensiile femeilor din România născute în perioada ianuarie-martie 1950, care au ieșit la pensie la vârsta de 59 de ani, nu vor înregistra creșteri semnificative. Femeile născute între aprilie-iunie 1950, și care au ieșit la pensie la aceeași vârstă, vor beneficia doar de o creștere infimă.
Pentru femeile născute între ianuarie-martie 1945 nu se va aplica nici o creștere, cele născute între aprilie și august vor beneficia de o creștere de 0,3%, iar cele născute între septembrie 1945 și ianuarie 1946 vor primi o creștere de doar 0,66%.
„Trebuie spus că acolo unde sunt creşterile negative, cu minus, românii vor rămâne cu cuantumul pensiei aflat în plată. Nu se va diminua nimic ”, a dat asigurări fosta şefă a Casei de Pensii, Doina Pârcălabu.
Astfel, românii născuți între octombrie 1958 și iunie 1961, care au ieșit la pensie la vârstele de 61 sau 62 de ani, nu vor înregistra creșteri ale pensiei în urma recalculării.