Pensii 2024. Coaliţia de guvernare a decis, joi, ca ridicarea pragului de impozitare a pensiilor de la 2.000 la 3.000 de lei să se facă prin proiectul de lege care se află deja în Parlament, la Camera Deputaţilor, for decizional, au precizat surse liberale. Iniţial, premierul Marcel Ciolacu anunţase că măsura va fi adoptată prin Ordonanţă de urgenţă, pentru că Parlamentul se află în vacanţă.
Pensii 2024. Coaliţia a decis în discuţiile de joi ca proiectul de lege iniţiat de PNL, privind ridicarea pragului de impozitare de la 2000 la 3000 să fie adoptat în Parlament. Acesta se află în prezent la comisii, în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
În Senat, proiectul a fost susţinut de toate partidele. Coaliţia a convenit şi adoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă a unui pachet de măsuri, care prevede între altele, actualizarea plafoanelor privind beneficiarii, ca urmare a creşterii pensiei pentru o mare majoritate a pensionarilor.
Pensii 2024. Potrivit surselor, în acest moment se discută despre vouchere de alimente de 250 lei, plătite odată la 2 luni, de care ar urma să beneficieze 2,4 miliioane de persoane şi plafonul pentru 90% din compensarea medicamentelor.
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a spus joi în şedinţa PNL că proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind neimpozitarea pensiilor sub 3000 de lei, anunţat de premierul Ciolacu, are vicii de neconstituţionalitate şi trebuie adoptat proiectul PNL din Parlament, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, fiind solicitat să ridice acest subiect în şedinţa coaliţiei, au precizat surse liberale.
Arhivele Naţionale: Instituţia nu dispune de expertiza necesară pentru a face analize sociale sau calcule economice complexe esenţiale pentru a determina tarifele pentru identificarea documentelor şi eliberarea adeverinţelor de firmele de arhivare private
Reprezentanţii Arhivelor Naţionale afirmă că instituţia nu dispune de expertiza necesară pentru a face analize sociale sau calcule economice complexe, considerate esenţiale pentru a stabili echitabil şi eficient tarifele pentru identificarea documentelor şi eliberarea ”adeverinţelor” de către operatorii privaţi de servicii arhivistice. Ei arată că este esenţială colaborarea cu Ministerul Muncii şi Casa Naţională de Pensii pentru ca aceste responsabilităţi să fie gestionate corespunzător. ”Deşi în acest moment nu putem furniza detalii specifice privind valoarea exactă a tarifelor, reafirmăm că obiectivul nostru principal rămâne găsirea unui echilibru între eficienţa serviciilor oferite şi accesibilitatea acestora pentru cetăţeni”, adaugă aceştia.
Arhivele Naţionale ale României (ANR) au organizat, joi, o sesiune de consultări cu operatorii economici prestatori de servicii arhivistice (OEPSA) pentru a discuta şi evalua propunerile privind stabilirea tarifelor maximale pentru serviciile de arhivare. Aceste consultări sunt parte a unui demers legal recent, necesar în urma modificărilor legislative introduse de Parlament, se arată într-un comunicat de presă transmis de reprezentanţii Arhivelor Naţionale.
În prezent, pentru serviciile de identificare a documentelor şi eliberare a ”adeverinţelor” prestate de operatorii privaţi, sunt aplicate tarifele stabilite de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), în conformitate cu Legea nr. 26/2023. Recent, însă, prin modificarea Legii nr. 16/1996 privind Arhivele Naţionale, adoptată prin Legea nr. 237/2024, Parlamentul a transferat competenţa de stabilire a acestor tarife către ANR, fără consultarea prealabilă a instituţiei sau a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), susţin reprezentanţii Arhivelor Naţionale.
”Arhivele Naţionale subliniază că, deşi respectă obligaţiile legale, instituţia nu dispune de expertiza necesară pentru a efectua analize sociale sau calcule economice complexe, care sunt esenţiale pentru a determina tarifele într-un mod care să fie echitabil şi eficient din punct de vedere social. Din acest motiv, considerăm că o colaborare strânsă cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MM) şi CNPP este esenţială pentru a ne asigura că aceste responsabilităţi sunt gestionate corespunzător. Conform principiului cooperării loiale între instituţii, consacrat de Curtea Constituţională a României, este esenţial să primim sprijinul necesar din partea acestor instituţii”, adaugă sursa citată.
De asemenea, în ceea ce priveşte adeverinţele de venit necesare pentru pensionari, în luna februarie a acestui an, MAI a propus o colaborare interinstituţională cu MM şi CNPP, pentru a identifica noi modalităţi de valorificare a veniturilor şi sporurilor încasate de asiguraţi, precum şi a condiţiilor de muncă din trecut, cu scopul de a asigura un tratament echitabil pentru toţi pensionarii.
”Această problemă este agravată de lipsa documentelor, multe dintre acestea fiind pierdute odată cu desfiinţarea fostelor întreprinderi de stat, care au activat înainte de 1990 şi puţin după această dată. Identificarea documentelor în arhivele publice sau private este, desigur, o situaţie dezirabilă, dar nu întotdeauna posibilă, având în vedere timpul trecut de la crearea acestora. Propunerile MAI către MM şi CNPP au fost reiterate în scris la începutul acestei luni, imediat ce am aflat, din Monitorul Oficial, despre noile modificări legislative care ne atribuie responsabilitatea stabilirii tarifelor”, explică reprezentanţii Arhivelor Naţionale.
Ei adaugă că au dorit să asigure transparenţa consultărilor de joi, prin a le transmite live pe pagina de Facebook a MAI, dar Consiliul Concurenţei a indicat că aceste consultări trebuie desfăşurate separat cu fiecare participant.
”Deşi în acest moment nu putem furniza detalii specifice privind valoarea exactă a tarifelor, reafirmăm că obiectivul nostru principal rămâne găsirea unui echilibru între eficienţa serviciilor oferite şi accesibilitatea acestora pentru cetăţeni”, au transmis aceştia.
Pensii 2024. Până la 1 septembrie se va finaliza recalcularea pensiilor şi se vor distribui deciziile de pensionare, iar de la 1 septembrie, pensionarii care au avut venituri contributive, cum ar fi sporurile, vor avea parte de o nouă recalculare. Documentele care nu se află la dosare trebuie depuse la Casele de Pensii.
„Este o noutate în plus care vine în Legea 360. Există un termen de 6 luni în care pensionarii vin să îşi depună acele documente, vorbim de acele adeverinţe cu sporuri, care, în momentul de faţă, pe actuala legislaţie, nu fac parte din baza de calcul a pensiilor. Noi am considerat că, asupra acestor sporuri, dacă s-a achitat contribuţia de asigurări sociale, ele trebuie să fie luate în calcul, respectând principiul contributivităţii. Vorbim în principal de acordul global, care era o formă de remunerare înainte de Revoluţie, vorbim de premii, prime şi alte sporuri la care s-a contribuit. Noi o numim mica recalculare”, declara recent preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, Daniel Baciu.
Pensionarii ar trebui să aducă până la toamnă aceste documente, dacă nu le au la dosare.
Pensii 2024. Se caută tarife accesibile pentru pensionarii care aleargă după adeverinţele de venit. BNS solicită consultări cu Arhivele Naţionale
Blocul Naţional Sindical (BNS) lansează prin intermediul unui comunicat de presă „un apel public către Arhivele Naţionale ale României pentru a iniţia de urgenţă consultări cu operatorii economici autorizaţi, în vederea stabilirii unor tarife accesibile pentru accesarea serviciile de arhivare destinate pensionarilor din sistemul public de pensii”.
Potrivit comunicatului, începând cu 1 septembrie 2024, va intra în vigoare Legea nr. 360/2023, care le permite pensionarilor recalcularea pensiilor pe baza veniturilor brute realizate de-a lungul activităţii desfăşurate. În acest context, BNS atrage atenţia că tarifele actuale, stabilite prin Ordinul nr. 299/2023 al Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, sunt mult prea ridicate şi depăşesc posibilităţile financiare ale pensionarilor, în special ale celor cu pensii minime sau medii.
În plus, conform noilor dispoziţii introduse prin Legea nr. 237/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 712 din 22 iulie 2024, competenţa de a stabili anual limitele maxime ale tarifelor pentru serviciile arhivistice prestate de operatorii economici autorizaţi revine acum Arhivelor Naţionale ale României. Prin urmare, această schimbare legislativă oferă Arhivelor Naţionale responsabilitatea directă de a negocia şi stabili tarife care să fie echitabile şi accesibile, ţinând cont de situaţia social-economică a categoriilor vulnerabile, cum sunt pensionarii,mai susţine BNS.
Sindicaliştii consideră că este „inacceptabil ca pensionarii din România, care deja se confruntă cu dificultăţi economice, să fie împiedicaţi să îşi valorifice drepturile legale din cauza unor tarife uriaşe pentru eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor”.
„De exemplu, tariful pentru obţinerea unei adeverinţe cu veniturile realizate pe o perioadă de 25 de ani poate depăşi 2.800 lei fără TVA (tarif administrativ fix = 101 lei, tarif cercetare 81 lei /an x 25 ani=2.025 lei, tarif eliberare certificat venituri = 27 lei/an x 25 ani= 675 lei, Total = 2.801 lei fără TVA). Această sumă este inaccesibilă pentru majoritatea pensionarilor. Cei mai afectaţi vor fi însă, pensionarii care câştigă doar pensia minimă socială de 1.283 lei. Concret, peste 1,1 milioane de români vor fi puşi într-o situaţie extrem de dificilă întrucât situaţia financiară în care se află nu le permite să facă demersurile necesare pentru obţinerea adeverinţelor de vechime. Aceste costuri exorbitante nu doar că le vor îngreuna accesul la recalcularea pensiilor, dar vor submina şi dreptul constituţional al vârstnicilor români la un trai decent! Dacă 1 din 5 pensionari ar plăti această sumă medie pentru accesarea documentelor de vechime discutăm la nivel naţional de o afacere de jumătate de miliard de euro”, scrie în comunicatul de presă.
Ca urmare, Blocul Naţional Sindical solicită Arhivelor Naţionale „să prioritizeze această problemă şi să negocieze noile tarife cu operatorii economici autorizaţi la un nivel corect, care să asigure acoperirea costurilor pentru companiile-administrator de arhivă, dar şi un nivel suportabil pentru pensionari”.
Toate cele 5 milioane de pensii vor fi recalculate în baza noii formule de calcul a pensiilor. Însă doar aproximativ 3 milioane de pensionari vor avea parte de bani în plus la pensii din septembrie 2024, când începe plata pensiilor recalculate.
În unele cazuri, majorările vor ajunge la 80 – 90%. Vizați de noile modificări sunt persoanele care au un stagiu foarte mare de cotizare, adică între 35 – 40 de ani. Această categorie de pensionari va beneficia de puncte de stabilitate pentru fiecare an în plus de muncă, în care au cotizat, peste cei 25 de ani, care reprezintă stagiul mediu.
Însă aceasta nu este singura creștere. Unii pensionari vor avea parte de o dublă recalculare și implicit o dublă majorare. Cei care au avut venituri extraordinare, adică prin acord global sau prime și sporuri pentru care s-au plătit contribuții, trebuie să depună actele doveditoare la casele de pensii și să solicite această recalculare.
Astfel, începând cu 1 septembrie, timp de 6 luni, angajații de la casele de pensii vor trebuie să facă această a doua recalculare. Însă în tot acest timp, plata pensiilor majorate este la mâna liderilor europeni. Potrivit unor surse guvernamentale, ministrul de Finanțe negociază la Bruxelles o prelungire de până la șapte ani a perioadei în care România să iasă din procedura de deficit excesiv în contextul în care toate aceste majorări de pensii pun o presiune uriașă pe buget.
”Noi avem termen 6 luni din luna sept sa facem cea de a doua recalcualre care se va face din oficiu pentru ca noi am identificat dosarele si adeverintele clar, stim exact carea au avut pensionarii cu venituri nepermanente al 13 lea salariu si va urma a doua recalcalculare. Va primi o decizie pe formula de calcul, iar dupa aceea mica recalcularea care au beneficiat de aceste sporuri. Nu toti au avut asta in termen de 6 luni de zile cu caracter nepermanet. Este o noutate, s-a datorat contributie de asigurari sociale.
Prin ordin de presedinte am stabilit noul formular de pensionare, zilele astea il publicam in MO. Suntem in linie dreapta, avem grafic strans, stim ce avem de facut. In septembrie o sa isi primeasca pensiile. Mai intai deciziile, apoi taloanele și in septembrie isi primesc deja pensiile, pe noua lege.
Nu pot spune insă un termen fix cand incepem. In vară, in functie de soft, cand recalculeaza, trecem apoi la tiparire, pana in septembrie trebuie emise si expediate. Snt discutii zilnice cu specialistii care fac softul, ei tot pun intrebari pe lege si trebuie sa raspundem, asta facem zilnic, sa se finalizeze softul in timp util. Sa mergem la urmatoarea etapa. Softul e impartit in doua, calcularea celor 5 milioane si etapa a doua, noii pensionari care ies dupa 1 septembrie. Intrarile noi in sistem. Suntem mobilizati cu totii. Termenele sa fie respectate. ”, a declarat Daniel Baciu, șeful Casei Naționale de Pensii, în exclusivitate la Romania TV.