Pensii 2024. Premierul Marcel Ciolacu afirmă că, în opinia sa, până la finalul lunii noiembrie, noua lege a pensiilor va fi trecută prin Parlament. ”Pe urmă, ea va urma să fie pusă în aplicare de la 1 ianuarie”, adaugă el, arătând că, de la 1 ianuarie, toate pensiile vor fi mărite cu 13,8%. ”Închiderea inechităţilor – acest principiu cred că e un principiu de bază. În primul şi în primul rând vor creşte pensiile mici”, explică premierul.
”La anul, conform legii, vom avea o indexare de 13,8%. Este indicele de inflaţie pe anul trecut. Ştiţi foarte bine că data trecută coaliţia a hotărât, când era prim-ministru dl. Nicolae Ciucă, pentru că inflaţia în anul curent era mult mai mare, am hotărât să aplicăm acelaşi lucru. Prin două componente, printr-un one off şi astfel am putut, constituţional, să mărim pensiile mai mici şi să aplicăm indicele de inflaţie, atunci am făcut o medie de 12,5 parcă, indicele era aproape 15, dar ne-am încadrat, totuşi, în aproape 15 la sută”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Ciolacu a explicat că de la această bază s-a plecat. ”În viitoarea lege se regăseşte din nou acest fapt că trebuie cu indicele de inflaţie anual intervenit pe pensie. Eu cred că, până la finalul lunii noiembrie, o să trecem noua lege a pensiilor prin Parlament. Pe urmă, ea va urma să fie pusă în aplicare de la 1 ianuarie”
Marcel Ciolacu a afirmat că prin acest act normativ se vor închide unele inechităţi. ”O lege a pensiilor nu se poate pune în aplicare instant. Trebuie făcut noul soft pe baza legii, dar în cursul anului 2024…”, a menţionat premierul.
El a subliniat că, la 1 ianuarie, toate pensiile se măresc cu 13,8%, conform legii. ”Noua lege a pensiilor va intra în vigoare cu 1 ianuarie. Aplicarea directă va dura până când ministerul ia….într-un fel eu am devansat legea pensiilor, prin cererea de plată numărul 4, încercăm să o finalizăm anul acesta. Pentru că erau prea multe jaloane în cererea de plată numărul 4 şi să nu mai păţim cum s-a întâmplat cu jalonul în cererea de plată numărul 3”, a mai explicat Ciolacu.
El a spus că au început să fie închise multe din jaloanele din cererea de plată numărul 4. ”În momentul în care…. eu legea să ştiţi că nu o pitesc. Legea va merge în Parlamentul României pentru că acolo se legiferează (…) Închiderea inechităţilor – acest principiu cred că e un principiu de bază. În primul şi în primul rând vor creşte pensiile mici”, a subliniat Marcel Ciolacu.
Întrebat dacă şi anul viitor vor mai fi acordate ajutoare one off, el a explicat: ”One off-ul a fost pentru că am luat anul curent, nu am luat un an înainte, cum spunea legea. De fapt, am aplicat şi legea şi am venit şi cu one off, să acoperim până la 15%, cât era inflaţia”.
Noua lege a pensiilor se bazează mai puternic pe principiul contributivității: indexarea pensiei se va face anual, de la 1 ianuarie, dar creșterea va depinde de procentul de creștere a veniturilor la bugetul de asigurări, în timp ce stagiile de cotizare vor fi și ele condiționate de un stagiu de cotizare contributiv, conform celui mai recent draft de lege, din 31 octombrie, care include și recomandările Comisiei Europene. Noua lege reintroduce un comision plătit de administratorii de fonduri de pensii private. O altă modificare vizează amânarea egalizării vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților. Proiectul de lege urmează să fie discutat marți în coaliția de guvernare.
bg9ylnbkzizoyxnopwy1yju4mgvimdhln2q4odm3mtc4owi4zwi1mzk1nmezPunctul de pensie se majorează cu 13,8% în 2024
În anul 2024 valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și este de 2.032 lei.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință este 81 lei.
Valoarea punctului de referință reprezintă reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25. (2.032 împărțit la 25 = circa 81, în 2024).
Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.
Calculul pensiei va avea în vedere atât venitul la care s-a plătit contribuția la sistemul de asigurări sociale, cât și vechimea realizată efectiv în muncă, pe teritoriul României.
La calculul numărului total de puncte se va adăuga un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare de 25 de ani, si anume:
Aceste puncte se vor acorda doar pentru anii contributivi care nu se suprapun cu anii de pensie.
Aceste puncte reprezintă stimulente pentru prelungirea vieții profesionale.
Legea va fi bazată pe cele mai multe principii, printre care cele mai importante: contributivitate, stabilitate, solidaritate, egalitate.
Cu toate acestea, principiul contributivității va fi consolidat prin condiționarea stagiului minim și complet de cotizare de vechimea realizată efectiv.
În plus, stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani contributivi va fi ajustat cu un număr suplimentar de puncte pentru vechime.
Majorarea pensiilor se va face anual, în luna ianuarie.
Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
Pensii 2024. Avem formula de calcul şi TABELUL cu vârstele standard de pensionare. Cine ia bonsuri, cine iese mai devreme cu trei ani din câmpul muncii
Începând cu anul 2025 procentul de majorare a pensiilor nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din anul precedent, situație în care se acordă procentul cel mai avantajos.
În luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal va întocmi un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referință, precum și eventualele abateri de la regula de majorare și impactul financiar determinat de acestea.
În situația constatării de abateri, Guvernul va lua măsuri corective pentru a compensa impactul fiscal, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale punctului de pensie.
Începând cu anul 2027 și periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în funcție de proiecțiile Ageing Working Group (AWG). În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu referința stabilită de experții independenți, luată în considerare la momentul adoptării prezentei legi, Guvernul va lua măsuri de reducere a cheltuielilor cu pensiile, astfel încât acestea să revină la referința stabilită, exprimată ca procent în PIB.
Indemnizația minima socială are valoarea de 1.125 lei, în prezent, și se plătește către 1.142.063 pensionari cu venituri mai mici decat valoarea indemnizației sociale.
Începând cu data intrării în vigoare a noii legi privind sistemul public de pensii, cuantumul indemnizației sociale pentru pensionari va fi majorat anual cu același mecanism de indexare al pensiilor publice.
Pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă vor fi necesari minim 15 ani de stagii de cotizare contributivi.
„Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5”, arată proiectul de lege.
La calculul vechimii minime de 15 ani nu vor fi avute în vedere perioadele asimilate (facultate, armată), sporul de grupă (de 4 luni sau 6 luni la an), perioadele necontributive (de tipul: șomaj, anterior datei de 01 aprilie 2001, perioadă recunoscută în baza DL 118/1990 – deținuti politici, etc.). Excepție o constituie perioada de maternitate/paternitate care va fi avută în vedere la calculul vechimii necesare pentru deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă.
Aceeași condiție (de vechime contributivă) va fi valabilă și pentru persoanele care vor accesa o pensie anticipată, în condițiile impuse prin noul proiect de lege (de minim 35 de ani contributivi – fie că vorbim de pensionare anticipată ca și categorie de pensie sau pensionare anticipată pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, pentru condiții superioare de muncă).
Persoanele care au realizat 5 ani vechime peste 35 de ani contributivi vor putea ieși la limita de vârstă și cu 5 ani mai devreme.
Accesul la pensia anticipată este condiționat de realizarea unui stagiu minim de 35 ani contributiv. Pensionarea anticipată se realizează cu reducerea maximă de 5 ani din vârsta standard de pensionare prevăzută de lege.
Penalizarea maximă se reduce la 24%, față de penalizarea maxima de 30% prevăzută de legislația în vigoare.
Diminuarea penalizării vine ca urmare a condiționării unui stagiu minim contributiv de 35 de ani. În vechimea necesară deschiderii unui drept de pensie anticipată nu se vor avea în vedere perioade necontributive gen: șomaj, spor grupă, etc.
Începând cu data finalizării eșalonării prevăzute în anexa 5 la lege, stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România, la un interval de maxim 3 ani.
În situația în care se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, Guvernul va lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață.
În situația în care creșterea stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, Guvernul nu va modifica stagiul minim de cotizare.
Odată cu publicarea proiecțiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport prin care va verifica dacă stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcție de evoluția speranței de viață. Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal. În situația în care sunt identificate abateri de la majorarea stagiului minim în funcție de speranța de viață, Guvernul este obligat să majoreze stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și vârsta standard de pensionare.
Această prevedere a fost introdusă pentru a respecta criteriile din jalonul asumat de România prin PNRR referitor la întărirea principiului contributivității la sistemul public de pensii și reducerea posibilității de pensionare mai rapidă.
În prezent atingerea vârstei standard de pensionare la femei de 63 de ani se face eșalonat, până în 2030. Draftul noii legi propune eșalonarea vârstei conform criteriilor din jalonul din PNRR până în anul 2035.
În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legii, când vor fi recalculate pensiile, trebuie luate în calcul toate veniturile și sporurile pentru care s-au datorat contribuțiile de asigurări sociale: acord global, plata cu ora, al treisprezecelea salariu, premii, etc.. În situația în care din diverse motive nu se poate face dovada acestor venituri brute cu adeverințe, la calculul punctajelor se utilizează ca și în prezent salariile din carnetul de muncă și sporurile permanente.
„În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile prevăzute la art. 144 alin.(1), se recalculează din oficiu, prin valorificarea din adeverințele, care îndeplinesc condițiile de valabilitate şi legalitate, prevăzute la art.4 alin. (1) și art.5 alin. (1) din Ordinul MMPS nr. 487/2021, a sporurilor/veniturilor nepermanente sau a veniturile lunare, brute sau nete, după caz, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, plătite din fondul de salarii, asupra cărora s-a datorat, potrivit legii, contribuţia de asigurări sociale de stat, nevalorificate la calculul drepturilor de pensie cuvenite sau aflate în plată” – prevederea din noua lege, potrivit economedia.ro.
În prezent, femeile care au născut mai mulți copii până la vârsta de 16 ani puteau beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare. Draftul noii legi propune reducerea vârstei de pensionare şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 14 ani.
Cumpărarea de vechime pentru oricare șase ani din perioada necontributivă se va face în baza unui contract de asigurare voluntar.
Noua lege a pensiilor va prevede un capitol pentru cumpărarea de vechime și nu va mai fi nevoie de alte acte normative cu termen limitat de aplicare.
Valorificarea perioadei de vechime, cumpărată în baza contractului de asigurare, se va face doar la deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă.
Se va putea face plata în rate și se ia in calcul plata parțială.
Draful noii legi redefinește gradele de invaliditate în funcție de deficiența funcțională a persoanei (grav, accentuat sau mediu). Pentru oricare dintre gradele de invaliditate în funcție de natura afectării capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.
În raport cu gradul de afectare a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată de deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută;
b) de gradul II, caracterizată de deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată parțial;
c) de gradul III, caracterizată de deficiența funcțională medie și capacitatea de autoservire păstrată;
Pentru oricare dintre gradele de invaliditate, în funcție de natura afectării capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.
În prezent, persoanele care realizează vechime în condiții speciale sau deosebite de muncă beneficiază la pensie de mai multe bonusuri, precum:
Draftul noii legi propune diminuarea reducerilor din vârsta standard cu 3 ani, atât pentru vechimea realizată în condițiile deosebite de muncă, cât și pentru vechimea realizată condiții speciale de muncă. De exemplu: reducerea vârstei standard de pensionare pentru activitățile desfășurate în condițiile speciale de 13 ani se diminuează la maxim 10 ani, iar reducerea vârstei standard de pensionare pentru activitățile desfășurate în condițiile deosebite de 10 ani se diminuează la maxim 7 ani.
Se diminuează majorarea suplimentară acordată pentru perioadele realizate în condiții superioare de muncă, în vederea întăririi principiului contributivității. Propunerea are în vedere echitatea dintre persoanele care lucrează în condiții deosebite/speciale de muncă. Majorarea acordată va trebui să fie în raport de anii de muncă realizați în conditii de muncă superioare și nu influentați de veniturile încasate pentru care s-au reținut contribuțiile de asigurări sociale. Dacă în prezent se acordă o majorare de 25% sau 50% pentru fiecare punctaj lunar realizat de persoana care a lucrat în condiții deosebite/speciale de muncă, propunerea vizează acordarea unui nr. de puncte fix, de respectiv 0,25 pct si 0,50 pct, pentru fiecare an realizat în condiții superioare de muncă.
Prin proiect locurile de muncă pentru care s-au obținut avize de încadrare în condiţii deosebite și a căror valabilitate a fost prelungită potrivit legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se mențin în conditii deosebite de muncă potrivit legii, până la normalizarea de către angajator a condițiilor de muncă, dar nu mai târziu de 01 ianuarie 2035. Pentru locurile de muncă prevăzute în proiect la lit. d), f)-l) se mențin în condiții speciale de muncă până la data de 01 ianuarie 2035.
S-a revizuit anexa 4 din proiect in sensul eliminării unor funcții. În prezent sunt 10 funcții, iar după revizuire au rămas doar 4 funcții. S-a propus eliminarea jongleorilor, clovnilor, cascadorilor, dansatorilor, călăreților de circ, dresor de animale.
S-a revizuit anexa 3 care cuprinde lista unităților cu activități încadrate în condiții speciale. Din 147 de unități au rămas 48 de unități. Reducerea listei a avut în vedere acele unități care au trecut succesiv prin două evaluări și nu au mai primit aviz, desființarea unor unități și faptul că unele dintre acestea nu au mai depus declarații în condiții speciale.
Persoanele care lucreaza în condiții de handicap grav sau accentuat, vor primi o majorare cu un nr. de puncte fix de 0,5 pct si 0,25 pct pentru fiecare an realizat în condițiile enumerate mai sus.
Draful noii legi a pensiilor reintroduce comisionul achitat Casei Național de Pensii de către administratorii fondurilor de pensii administrate privat pentru operațiunile administrative și financiare.
Comisionul reprezintă o cotă procentuală de 0,1% aplicată lunar asupra sumei totale ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat.
PENSII 2024. Prezenta lege per ansamblu intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024. Un singur articol intră în vigoare la 1 ianuarie 2024. Acesta prevede că valoarea punctului de referință este 81 lei și că în anul 2024 valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8 % și este de 2.032 lei.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu noua valoare a punctului de referință, cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001 care se recalculează conform art.153.
În cazul în care după recalculare rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se păstrează cuantumul avantajos.