Pensii 2024: Specialiștii Fondului avertizează că bugetul pentru următorul an este limitat. Dacă se alocă mai multe fonduri pentru pensii, alte domenii vitale ar putea suferi reduceri. Fondul Monetar Internaţional sugerează majorări mai modeste pentru pensiile din România și nu creșterea pensiilor cu procentul stabilit de Guvern.
Liderul misiunii Fondului pentru România, Jan Kees Martijn, a confirmat că se prevede o creștere de 14% a veniturilor seniorilor prin actuala legislație, dar Guvernul trebuie să fie atent. Nu este încă stabilit dacă majorarea se va face în ianuarie sau în martie, după ce INS anunţă inflaţia oficială pentru anul precedent.
Pensii 2024. Din ce bani vei lua bomboane nepoţilor dacă ai un salariu de 4000 de lei
„Situaţia bugetului este foarte strâmtorată şi în acest an, şi anul viitor. Trebuie să vă uitaţi foarte atent, dacă veţi cheltui mai mult într-un sector, trebuie să cheltuiţi mai puţin pe altceva, la fel şi pentru pensii. Înţeleg că actuala legislaţie va duce la o creştere a pensiilor cu 14%. Este o creştere mare, ceea ce va duce la faptul că aveţi mai puţin loc pentru alte cheltuieli.
Trebuie să vă uitaţi şi la alte reforme, reforma pensiilor speciale este în curs de desfăşurare, apoi este reforma tuturor pensiilor care este o ţintă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), anul viitor. Aceste reforme sunt foarte, foarte importante pentru sistemul de pensii, dar şi pentru sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung”, a spus şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn, într-un interviu pentru Antena 3.
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României, potrivit Agerpres.
Vineri, premierul Marcel Ciolacu a făcut câteva declarații referitoare la discuțiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI), precizând: „Cred că am reuşit să ne convingem unii pe alţii”.
„Eu am explicat programul atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung şi concentrarea noastră şi pe reducerea de cheltuieli bugetare, dar mai ales pe combaterea de evaziune fiscală – să nu confundăm reforma fiscală cu măsurile luate în acest moment.
Au fost bucuroşi că am pornit cu acest măsuri, creând cadrul general – şi prin legea pe care am susţinut-o în Parlament – pentru a începe aceste reforme. Cu adevărat, trebuie o atenţie deosebită şi pe acest sfârşit de an şi pe anul viitor, astfel încât cheltuielile să nu fie scăpate de sub control cum s-a mai întâmplat în România. Au insistat pe zona de microîntreprinderi, dar le-am explicat foarte clar că deja plafonul a fost scăzut la 500.000 şi am revenit de la 1% la 3% şi a fost o abordare corectă, ca moment de tranziţie până la reforma fiscală.
Vechime în muncă 2023: Contribuţia la sistemul public de pensii, MAJORATĂ de la 1 noiembrie. Cine poate cumpăra vechime pentru pensionare
Cred că am reuşit să ne convingem unii pe alţii. Normal că au lăsat recomandările. Într-un fel, sunt cam aceleaşi cu cele ale Băncii Mondiale şi cu recomandările de țară făcute de către Comisie. Eu zic că, fiind mai mult solidari unii cu alţii, vom depăşi şi acest moment, cum întotdeauna a făcut-o România”, a spus Marcel Ciolacu.
Guvernul anunță cu ce sume cresc pensiile în 2024. Majorările vor însemna 16 miliarde de lei | Newsweek Romania
Guvernul pare să fi pus capăt discuției despre creșterea pensiilor. Ministrul Marcel Boloș a spus, la un post tv, că ele vor crește, anul viitor, cu 14% și asta va implica un efort de 16 miliarde de lei.
Marcel Boloş a precizat că noua majorare ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
Pensii 2024: Un număr de 4.772.544 de pensionari era înregistrat la finele lunii martie 2023 în România, cu 3.214 persoane mai puţin comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 1.960 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Dintre cei 4.772.544 de pensionari înregistrați, 681.369 au perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 567 de lei. Pensia acetora ar urma să crească doar cu 85 de lei și să ajungă la 665 de lei.
Apoi, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.814.009 persoane, dintre care 2.193.980 femei, în timp ce pensia medie se situa la 2.184 de lei. Astfel, pensia acestora ar urma să cerască cu suma de 326 de lei, ajungând la 2.511 lei.
Pensiile românilor ar urma să crească de la 1 ianuarie 2024. Punctul de pensie ar urma să crească la 2.081 de lei, o creștere cu 16,5%. La această creștere s-a ajuns, în principal, urmare a creșterii inflației. Astfel, potrivit legii, pensiile cresc anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.