Pensii 2024, o nouă formulă de calcul. Câți ani trebuie să muncești pentru o pensie de 2.400 de lei pe lună

PENSII 2024. Noua formulă de majorare a pensiilor românilor va fi în funcție de vechime și contribuție. Estimările sunt promițătoare, se așteaptă ca aproape toate pensiile să se majoreze, doar că termenul de recalculare se tot amână din cauza deficitului bugetar.

În noul proiect de Lege a pensiilor, referința rămâne în continuare stagiul minim de cotizare de 15 ani, dar cu cât te apropii mai mult de 30 de ani de activitate sau depășești acel prag, se dorește asigurarea unei pensii care să acopere coșul lunar de cheltuieli.

La momentul de față, principala formulă de calcul a pensiilor aflate în plată pleacă de la două valori cheie, VPR – valoarea punctului de referință și VPP – valoarea punctului de pensie. Acesta din urmă este 71 de lei.  Calculul se face prin multiplicarea VPR cu numărul de puncte acumulate.

Citeşte şi: Pensii 2024. Guvernul vrea să munceşti până la moarte! Ce bonus primesc românii care au vechime mai mare de 25 de ani

Alte articole

Scandal la Casele de pensii. Anunțul guvernului pentru pensionarii care aşteaptă de trei luni pensiile majorate

Pensii 2024. Anunţ important pentru 4,6 milioane de pensionari, majorarea este de 6,4%

Pentru o pensie completă, ai nevoie de 25 de ani de activitate. Dacă nu cumva ai lucrat în condiții sepciale, respectiv Grupa I de muncă, acea perioadă s-ar traduce într-o leafă lunară de 1.775 de lei.

Odată cu intrarea în vigoare a noii Legi 127/2019, care va aduce o serie de modificări semnificative în sistemul de pensii din România, ar urma ca pensiile românilor să fie majorate.Se știe faptul că această lege a fost aprobată în Parlamentul României, în urmă cu patru ani și ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Un pas major important îl reprezintă recalcularea pensiei minime. Astfel aceasta urmează să fie fi recalculată în funcție de procentajul de 40% până la 45% din salariul minim brut pe economie, și această valoare va crește în funcție de stagiul de cotizare. Mai concret, dacă salariul minim pe economie ar urma să fie de 3.300 de lei începând cu luna octombrie, pensia minimă ar putea începe de la 1.320 de lei, ceea ce reprezintă 40% din salariul minim.

Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, se așteaptă, totuși, o creștere semnificativă a pensiei minime. De menționat este faptul, că în momentul de față, aceasta este 1.125 de lei, iar odată cu aplicarea noii legi, aceasta ar urma să crească cu cel puțin 17,3%. Potrivit datelor oferite de către Institutul Național de Statistică, numărul total al beneficiarilor acestei prevederi a fost de 1,147 milioane de persoane în trimestrul II al anului 2023.

Conform unei noi propuneri legislative, cei care au muncit peste pragul de 25 de ani se vor bucura de o formă de bonusare, de încurajare a unei perioade suplimentare în câmpul muncii. Astfel, dacă te bucuri de exemplu de un salariu mediu pe economie în perioada de activitate și ai lucrat 30 de ani, șansele de avea un trai decent la o vârstă avansată sunt foarte mari, potrivit Realitatea.

S-a decis. Cine primeşte a 13-a pensie, cine doar vouchere pentru cozonaci şi caltaboş

Conform noii inițiative care, în urmă cu câteva zile, a fost confirmată și de către președintele Casei Naționale de Pensii Publice, pentru un stagiu de cotizare de 26 de ani, pensia ar crește la 1.881,5 lei. Cu 27 de ani de cotizare, pensia ar ajunge la 1.988 de lei, cei cu 30 de ani de cotizare ar primi o pensie generoasă de 2.307,5 de lei. Nu în ultimul rând, la 31 de ani de cotizare, pensia ar fi de 2.431,75 de lei.

Pensii 2024. Există și români ghinioniști care vor avea o pensie mai mică după indexare și recalcuare

Cel mai probabil, pensiile se vor indexa la 1 ianuarie, iar formula de calcul este foarte simplă. Cei mai ghinioniști români ar putea rămâne cu o pensie mai mică după indexare și recalculare. Acest lucru ar fi posibil potrivit unor calcule prreliminare.

Indexarea ar trebui să se facă cu 7%, care e rata cea mai probabilă a inflației, plus 1 – 1,5 % care reprezintă creşterea reală (la nivel de 50%) a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. În total, la 1 ianuarie 2024, orice pensionar trebuie să primească automat o creștere a pensiei de 8 – 8,5% potrivit legii, dar specialiștii anticipeayă o creștere de 14%

Surpriza neplăcută este că, la recalcularea pensiilor, ar exista pensii scăzute și cu 10%. Ceea ce însemană că există români care, după recalculare și indexarea de 8,5%, vor rămâne, în mod paradoxal, cu mai puțini bani la pensie.

După cum se vede mai sus, e vorba de români născuți între octombrie 1958 și iunie 1961 și pensionați la vârste cuprinse între 61 și 62 de ani.

Tabelul de mai sus reflectă scăderile pensiilor după recalculare și a fost prezentat la Antena 3. Nici indexarea cu 8,5% nu va compensa scăderile de la recalculare și nu va aduce pensiile la stadiul de acum.

Trebuie spus că aceasta este o variantă intermediară a recalculării pensiilor și nu cea finală.

Este posibil ca și alți români să aibă parte de o „creștere negativă a pensiei”, după cum e posibil ca pensionarii de mai sus să aibă, în final, alte cifre la reclaculare.

Pensii 2024. Există și români fericiți

O serie de români vor primi cu 30% în plus la pensie. Mai jos în ce perioadă s-au născut cei care vor beneficia de aceste creșteri și cât trebuie să fi cotizat.

Cum se vede mai sus, spre exemplu, vor beneficia de o creștere a pensie de 25 – 30%: românii născuţi în perioada aprilie 1945 -septembrie 1946 şi care s-au pensionat între septembrie 2008-iulie 2010.

Alte tabele și exemple în linkul de mai jos.

Pensii 2023. Când sună poştaşul la uşă în noiembrie. Anunţ important pentru 5 milioane de români
Pe de altă parte, pensiile românilor nu cresc egal la recalculare. Creșterea maximă la bărbați va fi de 30%, la femei de doar 11%. Explicația acestei ciudățenii a fost dată de un fost șef al casei de pensii.

„Femeile vor avea o creșterea maximă va fi de 11%, pentru că la ele stagiul complet de cotizare a fost de 25 de ani.

S-a plecat de la 25 de ani şi s-a ajuns acum la 32 de ani şi patru luni, deci nu s-a atins stagiul de cotizare complet ca în cazul bărbaţilor”, a explicat fosta șefă a Casei de Pensii.