Pensii 2024. Peste 450.000 de pensionari români din Spania beneficiază de pensii lunare de aproximativ 550 de euro (2.700 de lei), chiar dacă au cotizat mai puțin de 15 ani la sistemul de asigurări sociale.

Această pensie se compară favorabil cu situația din România, unde pensia minimă garantată este semnificativ mai mică.

Iată cum stau lucrurile în cele două țări:

• În România: De la 1 ianuarie 2024, pensia socială pentru pensionari este de 1.281 de lei.
  În 2023, valoarea pensiei minime era doar de 1.125 de lei, conform Ordonanței de Urgență 168/2022.
  Pentru a primi chiar și pensia socială, este necesar un stagiu minim de cotizare de 15 ani.
  În Spania: Pensionarii fără minim 15 ani de contribuție primesc o pensie de 550 de euro pe lună.

Acest nivel de pensie permite un trai decent, depășind adesea necesitățile de bază ale seniorilor.
Este relevant de menționat că aproximativ un milion de români rezidă în Spania, mulți dintre aceștia beneficiind de pensia de 550 de euro, chiar dacă nu au îndeplinit cerința de 15 ani de contribuție.

Pensii 2024. Formula de calcul schimbă taloanele, ce bani pierd pensionarii. DOCUMENTUL care aproape dublează veniturile trebuie depus urgent

În Spania, în aprilie 2024, un număr de 452.203 pensionari romani care nu au îndeplinit minimul de 15 ani de contribuție necesar la sistemul de Asigurări Sociale beneficiază de pensii necontributive.

Aceste pensii sunt alocate persoanelor aflate în dificultate financiară, care nu dispun de resursele necesare pentru a trăi conform standardelor legale, chiar dacă nu au contribuit suficient de mult timp la sistem.

Beneficiarii acestor pensii sunt împărțiți în două categorii principale:

• Pensiile minime: Acestea sunt acordate unui număr de 280.034 de persoane.
  Pensiile de invaliditate: Acestea sunt primite de 172.169 de pensionari.

Valorile medii ale pensiilor reflectă situația financiară a beneficiarilor:

• Pensionarii cu pensii minime pentru sub 15 ani de muncă primesc în medie 516,9 euro pe lună.
  Pensionarii de invaliditate câștigă în medie 568 euro pe lună.
  Astfel, pensia medie combinată pentru ambele categorii ajunge la aproximativ 550 euro pe lună.

În luna aprilie, suma totală cheltuită de stat pentru aceste pensii a fost de 144,75 milioane euro, fonduri care provin din bugetul general al statului și nu din contribuțiile la asigurările sociale.

Ce au făcut pensionarii români în România pe pensia minimă, din 2023 până în 2024?
De la 1 ianuarie 2024, pensia minimă în România, denumită indemnizație socială pentru pensionari, va fi de 1.281 de lei, potrivit Ordonanței de Urgență 168/2022. Acest nivel reprezintă o creștere față de anul 2023, când pensia minimă se situa la 1.125 de lei.

Actele necesare pentru eliberarea pașaportului pentru copii! Cum poți obține documentul în doar trei zile

În anul 2023, peste un milion de români au primit pensie socială, îndeplinind condiția de minim 15 ani de muncă pentru a fi eligibili. Indemnizația socială pentru pensionari este acordată indiferent de data la care beneficiarii s-au pensionat, cu condiția ca pensia lor actuală să fie sub nivelul indemnizației sociale.

Nivelul pensiei minime se va menține constant și după 1 septembrie 2024, chiar și pentru cei care au contribuit la sistemul de pensii doar timp de 15 ani.

Recalcularea pensiilor în România se face folosind formula VPR (81 lei) înmulțit cu numărul de puncte de pensie acumulate. Aceste puncte includ:

• Contributivitatea: ani de muncă efectivă.
  Stabilitate: puncte adăugate pentru munca peste minimul necesar.
  Puncte pentru perioade asimilate și necontributive, cum ar fi:Anii petrecuți în armată, șomaj sau facultate, care sunt considerați la 0,25 puncte pentru fiecare an.
  Anii munciți între 26 și 30 de ani aduc 0,50 puncte/an.
  Anii munciți peste 35 de ani contribuie cu 1 punct/an.

Pensii 2024. Cum se aplică formula de calcul pentru românii care au muncit în străinătate. Schimbare de ultimă oră

Pensii 2024. În România, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, dar sunt ceva nuanţe atunci când vorbim de cazuri de boală sau stagii de cotizare în alte sisteme de pensii decât cel naţional

A fost depusă la senat o propunere legislativă pentru modificarea art.85 alin.(4) din Legea nr.360/2023 privind sistemul public de pensii.

Sistemul actual de pensii din România, în special Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care va intra în vigoare la 1 septembrie 2024, introduce un stimulent pentru viaţa activă, bonificând orice perioadă de cotizare mai mare de 25 de ani. Potrivit art. 85 alin. (3) din Lege, pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un numar de puncte de stabilitate astfel:

a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;

b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;

c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

În cazul stabilirii pensiei comunitare pentru cetăţenii care au realizat perioade de asigurare şi în alte state membre ale Uniunii Europene, noua lege a pensiilor publice prezintă o lacună legislativa în ceea ce priveşte acordarea punctelor de stabilitate. Din modul de redactare a art. 85 se poate ajunge la interpretarea că beneficiarii pot obţine puncte de stabilitate numai pentru perioadele de cotizare realizate în cadrul sistemului public de pensii din Romania.

E vestea momentului despre pensii. Simona Bucura Oprescu: „Este unul dintre aspectele esenţiale din noua lege”

Aceste puncte de stabilitate stimulează viaţa activă, participarea pe piata muncii şi reprezintă puncte bonus oferite beneficiarilor care au muncit peste 25 de ani. Aceste puncte ar trebui să fie acordate indiferent de locul/statul în care s-a realizat stagiul de cotizare. Or, aceasta situaţie va crea o discrepanţă în tratamentul aplicat cetăţenilor care au muncit şi în alte ţări europene în comparaţie cu cei care şi-au desfăşurat întreaga carieră în România, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Scopul acestor puncte de stabilitate este de a stimula viaţa activă. În virtutea calităţii de stat membru UE pe care o are România, nu are trebui să aibă relevanţă unde este realizată. Scopul acestor puncte de stabilitate este de a stimula viaţa activă. În virtutea calităţii de stat membru UE pe care o are România, nu are trebui să aibă relevanţă unde este realizată, explică iniţiatorii.

Citește și 60,2% dintre elevii din București sunt de acord cu testarea antidrog în școli. Ce arată rezultatele chestionarului realizat de Prefectura Capitalei

Intervenţia legislativă are în vedere modificarea art. 85 alin. (4) din Legea nr.360/2024, în sensul menţionării exprese a faptului că la stabilirea punctelor de stabilitate se au în vedere şi perioadele realizate sau recunoscute ca atare în alte ţări, în condiţiile legii şi ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Acest lucru va asigura că toţi cetăţenii care au muncit în alte state beneficiază de aceleaşi drepturi în ceea ce priveşte calculul pensiilor.

Modificarea prevederilor legale reflectă principiul cumulării perioadelor de asigurare, consacrat de Regulamentul (CE) nr. 883/2004. Pensia comunitară va fi calculată în funcţie de întreaga carieră contributivă a beneficiarului, inclusiv perioadele de cotizare realizate în alte state, cu respectarea principiului pro-rata temporis.

Pensii 2024. Cum se aplică noua lege românilor care au lucrat în Diaspora

În ceea ce îi privește pe românii care au muncit în Diaspora, şeful Casei de Pensii spune că nu au motive de îngrijorare, dacă au lucrat în condiții legale. Acest lucru se datorează faptului că stagiul de cotizare din România se cumulează cu cel din țara în care au lucrat.

„Cu siguranță perioada pe care a lucrat-o în altă țară se cumulează cu perioada lucrată în România.Este vorba despre principiul pensiei comunitare, rezultând o decizie de pensionare care cumulează cele două perioade contributive, din România și din țara respectivă. Dar vreau să subliniez că fiecare țară are propriul sistem de pensii, iar pentru perioada contributivă respectivă el se supune legislației de acolo și va primi o pensie proporțională cu vechimea, cu formula de calcul din țară respectivă. Noi vom achita pensia pentru anii contributivi din România. Vă dau un exemplu simplu. Dacă a realizat 15 ani în România și încă 10 ani în Italia, pe decizia de pensionare va scrie 25 de ani, dar fiecare țară va plăti pensia pe contributivitatea pentru anii lucrați în fiecare țară. România va plăti pentru cei 15 ani pensie, iar Italia pentru cei 10 ani. Puncte de stabilitate va primi doar pentru perioada de stagiu de cotizare realizată în România”, a concluzionat președintele Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu.

Pensii 2023. Cum ieşi la pensie şi cu ce bani dacă ai lucrat în Germania, Spania sau Italia

Pensii 2023. Românii au împânzit Europa după 1989, iar acum se apropie vârsta de stat alături de nepoţi în parc. Specialiştii susţin că nu vor fi probleme, chiar dacă doar o parte din stagiul de cotizare a fost în România. De exemplu, în Germania sunt plătite cetăţenilor străini, inclusiv români, aproape trei milioane de pensii.

Diferenţa este că plățile către persoanele în vârstă, persoanele cu capacitate redusă de muncă și supraviețuitorii aflați în întreținere cu un pașaport străin sunt adesea semnificativ mai mici decât cele ale pensionarilor germani. Numărul tot mai mare de angajați străini și de lucrători independenți care plătesc contribuții la asigurarea legală de pensie în Germania se reflectă și în plățile din ce în ce mai mari de pensii către imigranți.

Potrivit noilor date de la Deutsche Rentenversicherung, peste 2,9 milioane de pensii au fost plătite pensionarilor cu pașapoarte non-germane anul trecut.

Pensii 2023. Diferenţă mare de venituri între autohtoni şi străini în Germania

Cea mai mare parte a fost în jur de două milioane de pensii pentru limită de vârstă. Aproximativ 189.200 de pensii au intrat în conturile persoanelor cu handicap și aproape 647.000 de euro au fost pensii de urmaş. În plus, au existat peste 48.000 de pensii pentru copii orfani străini și aproape 1.300 de pensii pentru familiile monoparentale, care au copii în întreținere, scrie ihre-vorsorge.de.

Pensiile plătite cetățenilor străini sunt  semnificativ mai mici decât pensiile pentru pensionarii germani. Potrivit datelor asigurărilor de pensie, beneficiarii germani ai unei pensii pentru limită de vârstă au primit în medie 1.111 euro pe lună anul trecut, iar străinii au primit 585 de euro.

Un motiv major pentru această diferența  este faptul că imigranții și-au încheiat doar o parte din viața profesională în Germania. În plus, mulți dintre ei sunt angajați în locuri de muncă mai puțin plătite decât asigurații germani.

Despre pensia pentru limită de vârstă în Italia și posibilitatea de pensionare anticipată. Vârsta minimă la care te poți retrage din câmpul muncii

Capacitatea de câștig redusă și pensiile de urmaș pentru asigurații străini sunt, de asemenea, semnificativ mai mici, în medie, decât cele ale germanilor. Plățile nete către femeile și bărbații cu pașaport străin, care nu mai puteau munci, au fost  de 708 euro, adică cu aproximativ 26% mai mici decât plățile către cetățenii germanii cu handicap, care au primit 960 de euro.

Cele peste 593.000 de pensii pentru văduvele străine, în medie de 371 euro pe lună, au fost, de asemenea, semnificativ mai mici decât cele aproape 3,9 milioane de pensii pentru femeile germane ai căror soți au murit (790 euro pe lună).

În ceea ce privește plățile către beneficiarii bărbați ai unei pensii de urmaș, diferența dintre străini și germani nu este la fel de semnificativă, cu o medie de 288 euro pentru cetățenii străini și până la 411 euro pentru cetățenii germani.

Pensii 2024. Romanii au primit aproximativ 805 de euro pe lună, anul trecut

Cuantumul drepturilor de pensie ale diferitelor grupuri de naționalități din Europa este, de asemenea, diferit. Potrivit asigurărilor de pensii, foștii angajați din țările nord-africane Maroc și Tunisia (în medie peste 840 de euro), țările asiatice din India și Iordania (828 și respectiv 800 de euro) și țările europene din România, Polonia, Turcia și Serbia, care locuiau de zeci de ani în Germania, au beneficiat anul trecut de pensii pentru limită de vârstă.

Romanii au primit aproximativ 805 de euro pe lună. Polonezii, turcii și sârbii au primit, de asemenea, pensii pentru limită de vârstă relativ mari, în medie de aproximativ 765 euro. Cele mai mici pensii pentru seniorii europeni au fost achitate către foștii angajați din Ucraina, Moldova și Lituania (între 189 și 220 de euro pe lună).

PENSII 2024. Ce pensie primește un român care a lucrat în Spania. Este mai mare decât în țara sa natală

Un român care a lucrat în Spania se poate bucura de o pensie de 4 ori mai mare decât cea din țara sa natală. Spre deosebire de România, în Spania nu se poate cumpăra vechime pentru completarea stagiului de cotizare, fiind vorba de un minim de 15 ani de cotizare.

În România, pensia minimă e puțin peste 1.100 de lei, în timp ce valoarea medie este cu puțin peste 1.850 de lei. În schimb, în Spania pensia pe care o poate primi cineva este mult mai mare. De exemplu, un pensionar cu vârsta de cel puțin 65 de ani și cu soț/soție în întreținere primește 890 euro/lună, plătiți în 14 plăți, respectiv un total de 12.467 euro/an.

Pentru un pensionar singur, cu vârsta de cel puțin 65 de ani, este de 721 euro/lună, în 14 plăți, cu alte cuvinte 10.103 euro/an.

Un pensionar cu soț/soție, care nu se află în întreținere, poate primi o pensie minimă de 685 euro/lună, plătiți în 14 plăți, în total 9.590 euro/an. Posibilitatea cumpărării vechimii în muncă necesară pensionării pentru limită de vârstă a fost prelungită până la sfârşitul anului 2024.

Pensia de vis trăită în Spania. Cum au ajuns doi români să aibă parte de o bătrânețe ca în filme

Guvernul a adoptat recent o Ordonanţă de Urgenţă privind reglementarea unor măsuri din domeniul pensiilor publice, document care prevede, printre altele, prelungirea perioadei în care se acordă posibilitatea cumpărării vechimii în muncă necesare pensionării pentru limită de vârstă, până la data de 31 decembrie 2024. Potrivit Ministerului Muncii, ”persoanele interesate pot cumpăra vechime pentru o perioadă de cel mult 6 ani anterioară datei încheierii contractului de asigurare socială”.

”Plata contribuţiei se poate face într-o singură tranşă sau în tranşe lunare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2024. Pot cumpăra vechime în muncă cetăţenii români din ţară sau din străinătate care nu sunt pensionari şi care nu au fost asiguraţi în sistemul public de pensii. Această formă de asigurare se adresează tuturor persoanelor care doresc să-şi completeze stagiul de cotizare în vederea acordării pensiei pentru limită de vârstă, respectând vârsta standard de pensionare de 65 ani la bărbaţi şi 63 ani la femei”, arată comunicatul.

Venitul pentru care se achită contribuţia de asigurări sociale trebuie să fie cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la data încheierii contractului de asigurare.

Potrivit Ministerului Muncii, totodată, Legea nr. 263/2010 a fost completată cu un nou articol, care prevede că adeverinţele eliberate de angajatori sau de către deţinătorii legali de arhive, precum şi documentele necesare stabilirii şi/sau recalculării drepturilor de pensie emise potrivit dispoziţiilor legale în vigoare se certifică prin ştampilă şi semnătură olografă a conducătorului entităţii sau a persoanei delegate în acest sens.

”Ordonanţa de urgenţă adoptată de Executiv prevede şi prelungirea termenului de valabilitate al avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, al căror termen de valabilitate este 1 septembrie 2023. Astfel, locurile de muncă încadrate în condiţii deosebite de muncă, în baza avizelor a căror valabilitate a fost prelungită până la data de 01.09.2023 se consideră locuri în condiţii deosebite, până la normalizarea de către angajator a condiţiilor de muncă. Locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, în baza avizelor obţinute ca urmare a parcurgerii procedurii de reevaluare stabilită prin Hotărârea Guvernului, se menţin în aceleaşi condiţii”, spune ministerul.

”De asemenea, având în vedere că un angajat al casei teritoriale de pensii deserveşte aproximativ 1.800 de pensionari, ceea ce în condiţiile actuale este peste limita de lucru şi generează întârzieri în soluţionarea dosarelor de pensii şi nemulţumiri în rândul beneficiarilor, ţinând cont şi de angajamentele asumate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a fost prelungit termenul de încadrare în categoria funcţiilor contractuale, până la data de 31 august 2024, pentru cele 1.000 de posturi prin care s-a asigurat evaluarea dosarelor de pensii în vederea recalculării”, mernţionează Ministerul Muncii.

Prelungirea acestui termen a fost necesară pentru acordarea de sprijin şi în etapa următoare, care constă preluarea informaţiilor din arhiva electronică a carnetelor de muncă şi corelarea acestora cu datele aferente carnetelor de muncă procesate, interconectarea acestora cu baza de date deja existentă, precum şi pentru recalcularea efectivă a pensiilor aflate în plată, se mai arată în comunicat.

PENSII 2023. Ce trebuie să știi despre pensii, dacă muncești în afara țării. Cun primeşti banii pe card

Maria-Luiza Socol-Florescu, director în cadrul Direcției Relații Internaționale la Casa Națională de Pensii Publice, a lămurit, în emisiunea ”Departe de România”, realizată de Gabriel Nuță, pentru românii plecați la muncă în străinătate, că ”nu mai trebuie să plătească contribuții la pensii în România, dacă muncesc legal, într-un alt stat, și realizează perioade de asigurare”.

În continuare, acesta a explicat că există principiul cumulării perioadelor de asigurare, care înseamnă că nu mai trebuie plătite contribuții în România dacă românii muncesc legal în afara țării, în UE, Marea Britanie sau Elveția: ”Nu mai are sens, câtă vreme există acest principiu al cumulării perioadelor de asigurare”.

Poţi primi pensia din România pe card, dacă ai cont bancar doar în străinătate? Director din Casa de Pensii, răspuns pentru diaspora

Cum încasezi pensia din România, dacă locuieşti în diaspora şi ai cont bancar doar în străinătate? Răspunsul l-a oferit Maria-Luiza Socol-Florescu, Director în cadrul Direcției Relații Internaționale la Casa Națională de Pensii Publice.

„Dacă au deja un cont bancar pe teritoriul statului de şedere permenantă, trebuie doar să ne comunice detaliile bancare. Asta se poate face atunci când persoana se duce şi depune cererea de pensionare la instituţia de pensii din străinătate. Dacă nu reuşesc să depună atunci informaţii legate de contul bancare, se pot adresa oricând, după depunerea şi transmiterea cererii de pensionare, direct Casei Teritoriale de Pensii din România, care instrumentează dosarul de pensii. 

Există pe site-ul Caselor Teritoriale de Pensii din România o declaraţie privind transferul în străinătate al drepturilor de pensii. Aceasta se descarcă şi se transmite împreună cu o copie a actului care atestă locul de şedere obişnuit, ceva echivalent unui act de identitate, să ateste unde se găseşte persoana în acel moment, şi extrasul de cont. 

Aceste detalii bancare pot fi comunicate atât prin intermediul instituţiei de pensii de la locul de şedere obişnuit, cât şi direct către Casa Teritorială de Pensii. Prin orice mijloace„, a declarat Maria-Luiza Socol-Florescu în cadrul emisiunii Departe de România.

”Dacă eu în România am realizat 10 ani de stagiu de cotizare, apoi m-am mutat în Germania și am mai lucrat 15 ani și încă 10 ani în Franța. În temeiul acestui principiu al totalizării perioadelor de asigurare, când vor efectua calculul toate cele trei instituții, vor lua în considerare toți cei 35 de ani de cotizare realizați în cele trei state membre incidente. În absența regulamentelor europene și al acestui principiu important al cumulării perioadelor de asigurare, persoana nu ar avea dreptul la pensie în România că nu ar îndeplini stagiul minim de cotizare. Însă, vin aceste regulamente care sunt peste legislațiile naționale și spun că atunci când faci o evaluare a îndeplinirii condițiilor la pensie și când faci și calculul drepturilor la pensie, nu este doar pentru deschiderea dreptului, este chiar și pentru efectuarea calculului” a mai spus Maria-Luiza Socol-Florescu.

Pensia pentru limită de vârstă în Italia și posibilitatea de pensionare anticipată

Pensia pentru limită de vârstă în Italia permite angajaților să se retragă din câmpul muncii la vârsta de 67 de ani, cu cel puțin 20 de ani de contribuții.

Cu toate acestea, legislația în domeniu prevede unele excepții de la această regulă generală. În anumite cazuri speciale, legea oferă posibilitatea de a ieși la pensie anticipat, cu criterii mai puțin stricte din punct de vedere al vârstei și al contribuțiilor, informează IPSOA.

Pensionarea de bătrânețe este adesea asociată cu ieșirea din muncă la vârsta de 67 de ani, având minim 20 de ani de contribuții, dar acestea sunt doar cerințele pentru pensionarea pentru limită de vârstă, cunoscută ca „lege Fornero” (art. 24, co. 6, D.L. n. 201/2011).

Sistemul italian oferă numeroase tipuri de pensionare, multe dintre acestea prevăzând o vârstă mai mică decât pensionarea obișnuită pentru limită de vârstă. De exemplu, pentru femeile angajate în sectorul privat, este prevăzută o vârstă de numai 56 de ani, în cazul în care este recunoscută o invaliditate de cel puțin 80%.

Așadar, pensionarea pentru limită de vârstă se poate obține cu următoarele cerințe:

• minim 67 de ani;
• minim 20 de ani de contribuții, 15 ani pentru beneficiarii de derogări Amato (D.Lgs. n. 503/1992);
• suma minimă a pensiei trebuie să fie de cel puțin 1,5 ori asigurarea socială, pentru lucrătorii fără contribuție la data de 31 decembrie 1995;
• nu există perioade de așteptare: pensionarea intră în vigoare în prima zi a lunii următoare îndeplinirii cerințelor.

Pensionarea anticipată pentru limită de vârstă, în caz de invaliditate, poate fi obținută cu următoarele cerințe:

• minim 56 de ani pentru femei, 61 pentru bărbați;
• minim 20 de ani de contribuții, 15 ani pentru beneficiarii de derogări Amato;
• este prevăzut și un criteriu de sănătate: lucrătorii cărora li se recunoaște o invaliditate de cel puțin 80% pot solicita reducerea vârstei de pensionare anticipată pentru limită de vârstă;
• este necesar respectarea unui criteriu de asigurare special: doar cei înregistrați la „Fondo pensioni dei lavoratori precedenti” și la fondurile de înlocuire a asigurării generale obligatorii pot beneficia de această derogare; nu sunt admiși angajații publici și lucrătorii autonomi;
• este necesară, de asemenea, o perioadă de așteptare de 12 luni după îndeplinirea ultimului criteriu;
• cumulul contribuțiilor este permis doar dacă toate entitățile interesate de cumul prevăd o derogare specifică de vârstă.

Pensionarea pentru limită de vârstă în ce privește lucrătorii din domenii grele și periculoase, care fac inclusiv ture de noapte, oferă o reducere a vârstei necesare pentru pensionare, după cum urmează:

• vârsta minimă este de 66 de ani și 7 luni;
• contribuția minimă trebuie să fie de cel puțin 30 de ani;
• pentru cei fără contribuții până la data de 31 decembrie 1995, suma pensiei trebuie să fie de cel puțin 1,5 ori asigurarea socială.

La categoria de mai sus se încadrează și îngrijitoarele sau operatorii sociali care prestează muncă de noapte.

În ce privește îngrijitoarele, o altă posibilitate de pensionare pentru limită de vârstă este la 71 de ani și cel puțin 5 ani de cotizare, dacă a început să plătească la INPS contribuții după data de 01.01.1996.

Lucrătorii din sectorul de transport pot ieși la pensie cu o vârstă minimă de 62 de ani.

În ceea ce privește angajații din sectorul apărării, securității și salvării, în funcție de calificare și de anii de contribuție, vârsta pentru pensionarea de bătrânețe poate varia între un minim de 60 și un maxim de 66 de ani.

Sunt prevăzute și vârste diferite pentru fondul lucrătorilor din domeniul spectacolelor: de la un minim de 47 de ani pentru balerini, la 54 de ani pentru sportivii profesioniști, există și posibilitatea de pensionare la 62 de ani pentru artiștii lirici, profesorii de orchestră, muzicienii, coriștii, soliștii de muzică ușoară, și la 65 de ani pentru actorii de teatru, operetă, revistă, varietăți și atracții, prezentatori și disc-jockey; actori cinematografici, actori de dublaj cinematografic; directori de orchestră și înlocuitori; figuranți și manechine.

În ceea ce privește celelalte categorii, rămâne vârsta standard de pensionare de 67 de ani.

În concluzie, reglementările privind pensionarea pentru limită de vârstă în Italia sunt complexe și variază în funcție de multe criterii, inclusiv vechimea în muncă, vârsta și starea de sănătate.

Este important pentru lucrători să fie conștienți de toate posibilitățile și să solicite consiliere de specialitate înainte de a lua o decizie cu privire la pensionare.

Cunoscând toate opțiunile disponibile, fiecare lucrător poate alege cea mai bună cale pentru situația sa personală și poate profita la maximum de beneficiile sistemului de pensii italian.