PENSII 2025. Ce impozit pe pensie plătesc seniorii după anularea indexării TABEL

PENSII 2025. Care sunt impozitele pe care le vor plăti pensionarii începând cu 1 ianuarie? Eliminarea indexării pensiilor generează schimbări în legislație.

Pensiile au suferit schimbări majore în 2024. În luna ianuarie 2024, pensionarilor le-a fost indexată pensia cu 13,8%, iar pensia medie li s-a majorat cu aproape 200 de lei. În luna septembrie a fost Marea Recalculare, realizată pe baza unei noi legi a pensiilor și a unei noi formule. Pensia medie a fost majorată cu 520 de lei. 4.000.000 de pensionari au beneficiat de creșteri cuprinse între 1 leu și 12.000 de lei. Astfel, cea mai mare pensie contributivă a atins 100.000 de lei pe lună, în timp ce cea mai mică 1.281 de lei.

PENSII 2025. Aproape UN MILION de seniori nu iau un leu în plus la indexare. Veste proastă şi pentru ceilalţi 4 milioane

Această măsură permite pensionarilor cu venituri mici să fie scutiți de impozit, iar celor cu pensii mai mari să plătească doar sumele corespunzătoare depășirii pragului

Alte articole

Anunţul de ULTIMĂ ORĂ aşteptat de toţi românii cu pensii mici. Joi este termenul final în care se decide virarea celor 1.000 de lei. Cardul ar putea fi alimentat de Paşte

Se acordă a 13-a pensie în 2025. Cine sunt seniorii care vor încasa 1.000 de lei în plus până de Crăciun

1.000.000 de pensionari încasează pensia minimă sau indemnizație socială.

Pensii 2025. Pragul de impozitare a pensiilor a fost majorat în octombrie. Acesta a crescut de la 2.000 de lei la 3.000 de lei.

De la 1 ianuarie 2025, toți pensionarii ar fi trebuit să primească o creștere de 12,2%. Pensiile s-ar fi indexat cu rata inflației de 10% plus jumătate din procentul de creștere a venitului mediu brut, puțin peste 2%.

PPrin indexarea pensiilor de la 1 ianuarie, pensia medie ar fi crescut cu 330 de lei. Totodată, impozitele plătite de pensionari ar fi urmat să crească cu câteva zeci sau chiar sute de lei pe lună în cazul unor pensii mari.

Pensionarii care au o pensie între 2.700 și 3.000 de lei ar fi trebuit să plătească impozite. Așa cum se știe, guvernul a hotărât să anuleze indexarea pensiilor de la 1 ianuarie. Explicația a fost lipsa banilor la buget și faptul că în România nu există nici măcar un buget pentru anul 2025.

Prin urmare, în aceste condiții, grila de impozitare a pensiilor nu se modifică din ianuarie 2025. Plătesc impozit numai pensionarii care au o pensie mai mare de 3.000 de lei.

Grila de impozitare a pensiilor de la 1 ianuarie 2025:

• Dacă ai pensie mai mică de 3.000 de lei nu plătești impozit
• La 3.500 lei pensie, impozitul este de 50 lei,
• La 4.000 lei pensie, impozitul este de 100 lei,
• La 4.500 lei pensie, impozitul este de 150 lei,
• La 5.000 lei pensie, impozitul este 200 lei.
• La 5.500 lei pensie, impozitul este 250 de lei
• La 6.000 lei pensie, impozitul este 300 de lei, scrie sursa.

PENSII 2025. Se impozitează şi pensiile militare

Curtea Constituţională a decis că articolul din Codul Fiscal care prevede impozitarea progresivă a părţii necontributive din pensie, inclusiv a pensiilor militare, este neconstituţională.

Actul normativ „creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale”. Se va aplica cota de impozit de 10% fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.

Barometrul sărăciei. Aproape un milion de seniori încasează indemnizaţia socială de 5-600 de lei. Pensiile mici s-ar putea indexa cu rata inflaţiei în 2025

Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale.

În esenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă şi pe partea necontributivă a pensiilor, precum şi pe doi indicatori variabili – câştigul mediu salarial brut şi câştigul mediu salarial net – textul nu precizează care este concret modalitatea de calcul a părţii contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie, transmite CCR.

Curtea a reţinut că „raportarea la aceiaşi indicatori variabili se menţine şi în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare”.

„Din moment ce indicatorii folosiţi în formula de calcul nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, o dată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală”, spune CCR.

Legiuitorul, spune CCR, are dreptul să reglementeze formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile Legii fundamentale, însă acest drept este supus cerinţelor constituţionale referitoare la principiul legalităţii şi securităţii raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor.

„Curtea a constatat că, în aceste condiţii, rămân aplicabile dispoziţiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil. Decizia este definitivă şi general obligatorie.”

Art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, suspus dezbaterii, prevede că:

(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

*) Prin derogare de la prevederile art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, acordate în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, plafonul de venit neimpozabil lunar este de 3.000 lei.